Cartea Albă a Psihopedagogiei Speciale

Învăţământul superior în domeniile psihologiei şi pedagogiei a existat la Universitatea din Cluj încă de la întemeierea ei în 1919, fiind inclus în curriculumul "Facultăţii de Litere şi Filosofie" până în anul 1947. Florian Ştefănescu Goangă a pus bazele primei şcoli româneşti de psihologie, iar Onisifor Ghibu şi Vladimir Ghidionescu bazele şcolii de pedagogie clujene. Sub coordonarea profesorului Florian Ştefănescu Goangă, între 1935 şi 1940 s-au desfăşurat cursuri de perfecţionare pentru cadrele didactice care desfăşurau activităţi didactice cu copii care prezentau diferite deficienţe.

Deşi, pregătirea superioară a cadrelor didactice pentru învăţământul special a constituit un vechi deziderat în ţara noastră, în mod efectiv, ea s-a realizat numai începând din 1961, la Universitatea Babeş-Bolyai. În trecut s-au iniţiat doar unele cursuri sporadice de specializare. Astfel, între anii 1922-1928 au fost organizate trei cicluri de cursuri de câte doi ani pe lângă Universitatea din Cluj. Cursuri asemănătoare au fost organizate şi la Bucureşti între anii 1938-1940.

Pentru buna funcţionare a acestei noi secţii, profesorul Alexandru Roşca s-a bazat pe un colectiv format din cadre didactice universitare şi cercetători cu experienţă în diferite domenii ale psihopedagogiei speciale, precum şi din tineri absolvenţi, şefi de promoţie, care de-a lungul anilor de studiu au dovedit o temeinică pregătire teoretică, (metodologică şi practică, precum şi competenţe în sfera cercetării psihopedagogice).

În perioada 1977-1990 psihopedagogia specială şi psihologia au fost marginalizate şi chiar desfiinţate ca specializări. Psihologia, Psihopedagogia Specială şi Pedagogia au fost reînfiinţate în anul 1990 ca secţii în cadrul "Facultăţii de Filosofie şi Istorie", iar în anul 1997 s-au reunit în "Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei".

În anul 1990 secţia de Psihopedagogie Specială s-a reînfiinţat, sub coordonarea profesorului Ioan Radu, iar apoi a profesorului Vasile Preda, pe linia exigenţelor didactice şi ştiinţifice promovate decenii în şir de către profesorul Alexandru Roşca.

Curricum-ul a fost conceput pe baza adaptării unor planuri de învăţământ din ţările occidentale şi a experienţei pozitive din anii în care a fiinţat secţia de psihopedagogie specială, până în anul 1975, când s-a interzis funcţionarea ei din motive ideologice.

Pregătirea cadrelor didactice pentru învăţământul special la Universitatea Babeş-Bolyai în perioada 1961-1975

O pregătire sistematică a cadrelor didactice pentru învăţământul special a început, așa cum s-a menționat anterior, în ţara noastră în anul 1961, la iniţiativa profesorilor Alexandru Roşca şi Mariana Roşca. Astfel, în anul universitar 1961-1962 cu o parte din studenţii Facultăţii de pedagogie-română de la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj, s-a constituit o grupă de specializare, care a urmat timp de două semestre cursurile fundamentale de defectologie, cursuri de metodică specială şi a desfășurat
practică pedagogică în învăţământul special. În acelaşi an a luat fiinţă şi secţia de Defectologie, condusă de profesorul Alexandru Roşca, la care prin examen de admitere s-au primit studenţi în anul I.

Menţionăm că termenul defectologie a fost introdus de renumitul psiholog L.S.Vîgotski, referindu-se la ştiinţa şi metodologia prevenirii, atenuării sau eliminării defectelor bio-fiziologice care pot duce la diferite handicapuri, precum şi la reabilitarea şi educarea persoanelor cu diferite deficienţe.

În perioada 1961 – 1975 numărul studenţilor admişi în anul I era de 30 - 35 la cursurile de zi şi 30-60 la cursurile fără frecvenţă. De exemplu, în perioada 1967-1968 secţia Psihopedagogie specială funcţionat cu un efectiv total de 379 studenţi, dintre care 166 la cursurile de zi şi 211 la cursurile fără frecvenţă. Analitic pe ani de studii se prezenta în felul următor:

Numărul studenţilor secţiei Psihopedagogie specială în anul universitar 1967-1968

Anul de studii	Cursuri de zi	Cursuri fără frecvenţă	Total
I	31	53	84
II	32	58	90
III	37	44	81
IV	38	17	55
V	30	22	52
VI (Fără frecvenţă)	-	17	17
Total	168	211	379

Din punct de vedere organizatoric, secţia a fost încadrată în Facultatea de istorie-filozofie a Universităţii "Babeş-Bolyai" Cluj. Menţionăm că începând din toamna anului 1967 secţia şi-a schimbat denumirea, devenind secţia de "Psihopedagogie specială". Motivul schimbării a fost pe de o parte, circulaţia mai largă a acestei denumiri pe plan internaţional, iar pe de altă parte popularitatea şi atractivitatea mai mare a termenului de „psihopedagogie specială" pentru candidaţii la examenul de admitere.

Durata şcolarizării la cursurile de zi a fost de 5 ani, iar la cursurile fără frecvenţă de 6 ani. La secţia de Psihopedagogie specială erau înmatriculați absolvenţii diferitelor licee cu profil pedagogic, umanist sau real, cu diplomă de bacalaureat. Examenul de admitere consta din două probe scrise (anatomie-fiziologie şi psihologie) şi una orală (psihologie). Prima promoţie de absolvenţi care au urmat cursurile complete ale secţiei au intrat în sistemul de învăţământ special în anul 1966.

La cursurile fără frecvenţă planul de învăţământ era identic, fiind însă eşalonat pe o durată de 6 ani. Pregătirea de bază a studenţilor o constituia psihopedagogia specială (defectologia). În acelaşi timp studenţii primeau şi o specialitate secundară: limba şi literatura română (echivalentă cu pregătirea cadrelor didactice pentru şcoala generală clasele I-VIII). Cursurile specialităţii secundare erau susținute de către cadrele didactice de la Facultatea de Filologie. S-a urmărit ca studenţii să dețină și o specialitate secundară în limba şi literatura română, deoarece acest obiect de învăţământ avea ponderea cea mai mare în planurile de învăţământ ale şcolilor speciale.

Planul de învăţământ al secţiei de Psihopedagogie specială cuprindea discipline care pot fi grupate astfel:

- discipline de cultură teoretico-filozofică generală, comune şi altor facultăţi (materialism dialectic şi istoric, economie politică şi socialism ştiinţific);

- discipline de cultură psihologică şi pedagogică generală precum şi discipline cu profil psihologic şi pedagogic (psihologie generală, psihologia copilului, introducere în psihologie experimentală şi statistică, pedagogie generală, istoria pedagogiei) precum şi discipline cu caracter biologico-medical (anatomia şi fiziologia omului cu elemente de patologie, igiena şcolară, neuropsihiatria infantilă);

- discipline cu profil de psihopedagogie specială (surdologia, tiflologia, oligofrenologia, logopedia, cursuri de didactică şi metodică a predării în şcolile speciale pentru deficienţii mintali, vizuali şi auditivi);

- discipline auxiliare (desenul şi modelajul, metode audiovizuale, dicţiune şi citire expresivă, cultură fizică medicală, teoria şi practica jocurilor în şcolile speciale, educaţia fizică şi la alegere o limbă modernă);

- ore speciale pentru pregătirea practică (practica pedagogică în şcolile speciale, practica logopedică în centrele logopedice, practica în clinica de neuropsihiatrie infantilă, practica pedagogică la limba şi literatura română, în şcolile de masă);

- discipline cu caracter filologic (introducere în lingvistică, introducere în literatură, limba română contemporană, istoria literaturii române, literatura pentru copii, metodica predării limbii şi literaturii române în şcoala generală clasele I-VIII).

Secţia de Psihopedagogie specială asigura o pregătire de defectologie generală, care permitea absolvenţilor să predea în principalele tipuri de şcoli speciale (pentru deficienţii mintali, auditivi şi vizuali), precum şi în unităţile logopedice.

În şcolile speciale, absolvenţii secţiei de defectologie puteau preda, conform Regulamentului învăţământului de cultură generală pentru copiii cu deficienţe senzoriale, fizice şi intelectuale, toate obiectele de învăţământ în clasele I-V (cu excepţia educaţiei fizice, desenului şi lucrărilor practice). La celelalte clase, absolvenţii puteau preda disciplina Limba română.

Părerea cadrelor didactice universitare era că absolvenţii secţiei de psihopedagogie specială ar putea preda toate disciplinele prevăzute în planul de învăţământ al şcolilor ajutătoare (pentru copiii cu deficienţe mintale), unde dificultăţile cele mai mari erau de ordin metodic şi nu erau legate de conţinutul obiectelor de învăţământ, iar absolvenţii secţiei aveau o bună pregătire pedagogică şi metodică.

Deşi, pregătirea defectologică era generală şi comună, totuşi în ultimii doi ani de studiu au fost introduse şi unele elemente de specializare mai bine conturate, care se realizau prin: a) cursuri la alegere; b) practica pedagogică mai extinsă la un anumit tip de şcoală specială; c) alegerea temei pentru lucrarea de diplomă dintr-un anumit domeniu; d) disciplina din sfera defectologiei din care se dădea examenul de stat.

Raportul dintre cursurile defectologice obligatorii şi cele de specialitate opţionale (la alegere) asigura o specializare temeinică.

În planul de învăţământ se prevedea şi formarea unei grupe de specializare pentru psihologie clinică. Studenţii care optau pentru această grupă de specializare frecventau în ultimii doi ani cursurile speciale de psihologie clinică. Absolvenţii puteau lucra în calitate de psihologi în reţeaua medicală.

Pregătirea cadrelor didactice pentru învăţământul special în alte ţări în perioada 1966-1971

Sistemul de pregătire a cadrelor didactice pentru învăţământul special are rezolvări variate în diferitele ţări.

O primă soluţie era pregătirea în sistemul de învăţământ superior, cu o durată de şcolarizare de 4-5 ani a absolvenţilor de liceu. O astfel de pregătire se realiza în ţara noastră, în R.P. Bulgaria, Republica Federativă Iugoslavia, în Republica Populară Ungară, Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii.

O a doua soluţie consta în specializarea cadrelor care aveau deja o calificare superioară, precum şi un stagiu practic, fie într-o şcoală de masă, fie într-o şcoală pentru copii cu deficienţe. Specializarea se făcea prin cursuri cu durată variabilă (de la 4 luni la 2 ani), cu scoatere din producţie, sau prin stagii repetate în cursul anului şcolar şi al vacanţelor. În acest sistem se încadra Republica Populară Cehoslovacă, Republica Democrată Germană, Franţa.

Exista şi o a treia soluţie şi anume, precum în Israel: în şcolile speciale pot funcţiona profesori şi învăţători cu pregătire pentru şcoala de masă, dar aceştia primesc un salar mai mic decât cei care au urmat cursuri de specializare.

Programe de studiu nivel licenţă

Există în prezent două tipuri de programe de studiu la nivel de licenţă cu durata de 3 ani pe sistemul Bologna: învăţământ cu frecvenţă şi învăţământ deschis la distanţă.

Programul de învăţământ la distanţă funcţionează în cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, la specializarea Psihopedagogie specială, începând din anul universitar 1999/2000. El a fost acreditat de Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare în anul 2002 prin hotărârea nr. 410/2002, odată cu prima serie de absolvenţi ai acestei forme de învăţământ şi oferă:

- un program structurat, în care sunt incluse sarcini de lucru pe parcurs şi proiecte care permit o asimilare continuă şi eficientă a materiei;

- suport de curs conceput pe principiile învăţării adulţilor, care poate fi parcurs în condiţii de confort, acasă, prin studiu individual;

- consultaţii pentru facilitarea parcurgerii materialului de curs şi realizarea sarcinilor aferente;

Prin absolvirea programului de nivel licenţă studenţii dobândesc o competenţe conforme cu Registrul Național al Calificărilor din Învățământul Superior (RNCIS).

Mulţi dintre absolvenţii noştri au cariere de succes, în diverse domenii, activând în instituţii de învăţământ de tip special şi incluziv, organizaţii non-guvernamentale şi alte instituţii care desfăşoară activităţi pentru persoanele cu dizabilităţi.

Programele de studiu nivel licență și nivel master oferă studenţilor şi masteranzilor o pregătire modernă cu caracter specific, dar în acelaşi timp şi cu caracter multidisciplinar.

Profilul profesional al absolventului

Absolvenţii specializării psihopedagogie specială, ca profesori psihopedagogi şi profesori logopezi au un larg evantai de posibilităţi pentru a fi încadraţi în:

- sectorul privat pe baza dreptului de liberă practică în psihopedagogie specială, acordat de COPSI

- instituţii vizând evaluarea funcţională, recuperarea, reabilitarea şi educaţia persoanelor cu dizabilităţi în sistemul de învăţământ românesc, respectiv în Şcoli Speciale, Centre de resurse şi Şcoli incluzive

- centre logopedice interşcolare, cabinete logopedice din sistemul de învăţământ şi sistemul sanitar

- instituţii aparţinând Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Egalităţii de şanse, Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Handicap, Ministerului Sănătăţii şi Familiei, organizaţiilor nonguvernamentale privind persoanele cu dizabilităţi, precum şi în instituţii private (cabinete de recuperare, grădiniţe, şcoli etc.)

- în ultimii ani, numeroşi absolvenţi ai specializării psihopedagogie specială au fost şi se pot angaja în continuare în instituţii educaționale din S.U.A. – statul Carolina de Sud, precum și în diverse țări din Uniunea Europeană.

Programe de studiu nivel masterat

Departamentul de Psihopedagogie Specială derulează două programe de studiu la nivel master, ambele acreditate ARACIS (http://www.aracis.ro, lista cu programele de studii masterale acreditate, din 5 august 2009, Anexa 1):

- "Terapia limbajului şi audiologie educaţională", la care sunt înscrişi în acest an universitar peste 70 masteranzi (anul 1 şi anul 2) şi

- "Management, consiliere şi asistenţă psihopedagogică în instituţiile incluzive", la care sunt înmatriculaţi peste 60 masteranzi (anul 1 şi anul 2).

Competenţele şi abilităţile oferite de masteratul "Terapia limbajului şi audiologie educaţională" sunt fundamentate pe o bază interdisciplinară, ancorată atât în domeniile psihologiei, cât şi în domeniile fizicii, medicinii, biologiei.

Curricula a fost astfel construită încât absolvenţii acestui masterat, să devină specialişti capabili să realizeze:

- screening-ul neonatal în cazul copiilor cu deficienţe de auz, dar şi screening-ul preşcolarilor cu tulburări de limbaj;

- evaluarea complexă (psihologică, logopedică, audiologică, educaţională) în cadrul unor echipe interdisciplinare (specialişti în terapia limbajului, medici, psihologi, cadre didactice), diagnosticul simptomatologic, etiologic, diferenţial;

- planificarea intervenţiilor privind recuperarea complexă medico - psiho-pedagogică;

- elaborarea şi aplicarea planurilor de intervenţie în domeniul tulburărilor de limbaj şi al deficienţelor de auz. Astfel, aceşti absolvenţi vor putea corela diagnosticul audiologului clinician cu recomandările audioprotezistului şi vor putea valorifica datele complexe referitoare la etiopatogenie, protezare, reglarea protezelor auditive în antrenamentele specifice bazate pe principiile audiologiei educaţionale subsumate obiectivelor de dezvoltare a comunicării şi limbajului verbal, precum şi obiectivelor de dezvoltare a funcţiei auditive.

Competenţele şi abilităţile masteranzilor vor viza în egală măsură intervenţiile corectiv - compensatorii în tulburările de limbaj şi deficienţele de auz la copii şi la adulţi, cu adaptări ale metodelor şi tehnicilor terapeutice nu doar la diagnosticul dizabilităţii, ci şi la vârsta beneficiarilor.

Nu în ultimul rând, prin pachetul de discipline psihologice, masteranzii vor avea acces la tehnici psihoterapeutice individuale şi de grup, art-terapeutice, precum şi de consiliere a persoanelor cu tulburări de limbaj şi deficienţe de auz, precum şi a familiilor acestora.

Un element specific în acest sens este demersul de informare a familiei copilului cu deficienţe de auz privind opţiunile pentru comunicare, curentele educative, posibilităţile de şcolarizare ale acestor copii.

Programul de masterat “Management, consiliere şi asistenţă psihopedagogică în instituţiile incluzive" formează următorul profil de competențe:

- competențe de diagnoză organizațională, elaborare de planuri manageriale și conducere a instituțiilor și organizațiilor de educație incluzivă și/sau specială;

- competențe de elaborare, organizare și coordonare serviciilor de intervenție educațională personalizată pentru copii și adolescenți cu/sau diverse dizabilități;

- competenţe de examinare şi evaluare psihopedagogică a elevilor din unităţile şcolare incluzive, de diagnostic (inclusiv diagnostic diferenţial) şi intervenţie psihopedagogică;

- competenţe de consiliere şi de asistenţă psihopedagogică pentru copii și tineri cu/fără dizabilități aflați în situații de criză familială, de inadaptare școlară, socială, eșec școlar, abandon școlar, absenteism, precum și a celor cu tulburări de comportament și disciplină;

- competenţe de adaptarea curriculară şi realizare de programe de intervenție personalizată și orientare vocaţională pentru elevii cu diverse tipuri de dizabilităţi (intelectuale, senzoriale, neuromotorii), precum şi de elaborare de programe de reconversie profesională pentru cei cu dizabilităţi dobândite la vârsta tinereţii sau la vârsta adultă;

- competenţe de formare și perfecționare în educația incluzivă a membrilor echipelor multidisciplinare de suport și intervenție psihopedagogică, precum și a cadrelor didactice din instituțiile incluzive;

- competenţe de consiliere a părinţilor sau a altor aparţinători în probleme de relaţionare cu persoanele aflate în dificultate datorate dizabilităţilor sau bolilor cronice.

- competenţe de recuperare-reabilitare a persoanelor cu diferite tipuri de dizabilităţi şi boli cronice invalidante prin programe şi activităţi educative și terapeutice;

- competențe de cercetare în colective de cercetare multidisciplinare în domeniul educației incluzive.

Laboratoare de cercetare

Departamentul de Psihopedagogie Specială are un potențial autentic de cercetare care este stimulat pe termen scurt, mediu și lung prin modul de organizare a direcțiilor de cercetare și proiectele inițiate, derulate sau în curs de desfăşurare cu partenerii naționali și internaționali. Potențialul de cercetare al departamentului este susținut de pregătirea științifică a cadrelor didactice, de experiența internațională a acestora, de vârstă ( media de vârstă aprox. 36 de ani), precum și de domeniile specifice de competențe cu valențe inter și multidisciplinare.

În vederea realizării obiectivelor direcțiilor de cercetare ale departamentului la ora actuală avem trei laboratoare de cercetare care sunt prezentate în continuare: Laboratorul de Cercetări Interdisciplinare Comportamentale Aplicate, Laboratorul de Cercetare Psihopedagogică a Dificultăților de Învățare, Laboratorul de Cercetare în Domeniul Limbajului și Comunicării.

Laborator de cercetări interdisciplinare comportamentale aplicate

- Interacțiunea om-animal – intervenții cu valoare terapeutica pentru persoane cu nevoi speciale

- Etologie umana aplicată şi psihobiologia sexualității (persoane cu şi fără dezabilități)

- implicarea activă a studenților (nivel licență, master şi doctorat) în activitățile de cercetare ale laboratorului prin coordonare proiecte de licenţă şi dizertaţie pe teme specifice şi includerea studenţilor masteranzi şi doctoranzi în proiectele aflate în derulare;

- înțelegerea principiilor de screening multinivelar (psihologic, genetic) al factorilor psiho-sociali asociați tulburărilor de comportament, cu accent pe trăsăturile de tip callous-unemotional;

- dezvoltarea, testarea (validată științific) şi implementarea programelor de prevenție şi diminuare a diferitelor categorii de agresivitate (reactivă şi pro-activă directă şi relațională) la persoane aflate în categorii de risc (ex. Centre de re-educare, detenție etc.);

- elaborarea unei baze naționale de date normative privind adolescenţii cu trăsături callous-unemotional din centre de reeducare, detenție;

- contribuții științifice la elaborarea strategiei naţionale de prevenţie a comportamentelor violente din diverse medii (şcolare, centre de reeducare, detenţie) prin activităţi bazate pe interacţiunea om – animal şi programe de dezvoltare socio-emoţionale specifice;

- promovarea studiul ştiinţific interdisciplinar al interacţiunii om-animale de companie (din perspectiva teoriilor etologice, psihologiei comparate şi a ştiinţelor evoluţioniste);
elaborarea şi testarea modelelor optime de incorporare a activităţilor asistate de animale în programe educaţionale şi tratament la persoane cu nevoi speciale (dizabilităţi senzoriale, motorii şi intelectuale);

- identificarea factorilor atitudinali şi comportamentali asociaţi cu interacţiunea optimă dintre oameni şi animalele de companie;
susţinerea prin expertiză ştiinţifică a acţiunilor de promovare şi dezvoltare a atitudinilor optime faţă de animalele de companie, sălbatice şi faţă de cele aflate în condiţii de captivitate;

- investigarea interdisciplinara a factorilor comportamentali, cognitivi şi emoţionali implicaţi în formarea şi menţinerea cuplurilor (engl. mate-choice process), în contextul Life History Theory şi a Parental Investment Theory;

- investigarea interdisciplinară a conceptelor de atractivitate sexuală şi satisfacţie în cuplu (la persoane cu şi fără dizabilităţi);

- investigarea interdisciplinară a strategiilor de formare a cuplurilor la specia umană.

Laborator de cercetare în domeniul limbajului și a comunicării

Coordonatori: Lect. univ. dr. Andrea Hathazi, Lect. univ dr. Carolina Haţegan

- elaborarea unui instrumentar psihopedagogic pentru evaluarea tulburărilor de limbaj şi comunicare pentru populaţie românească, pe diferite intervale de vârstă şi în diferite tablouri patologice (deficienţă de auz, dizabilitate intelectuală, dizabilitate multiplă etc.);

- etalonarea unor probe pentru evaluarea particularităţilor dezvoltării limbajului şi comunicării, adaptate specificului populaţiei româneşti;

- structurarea unor demersuri integratoare de screening al tulburărilor de limbaj şi comunicare;

- elaborarea unor modele de bune practici în domeniul intervenţiei şi recuperării în contextul tulburărilor de limbaj şi comunicare, promovarea modelelor de bune practici.

- temele de licenţă şi masterat abordate se vor coagula în jurul acestor obiective, ceea ce înseamnă că vor fi organizate micro-cercetări în acest domeniu al tulburărilor de limbaj şi comunicare;

- etalonarea probelor va fi posibilă prin aplicarea unor proiecte pentru obţinerea de finanţări care să permită extinderea demersurilor de cercetare;

- promovarea modelelor de bune practici se va realiza prin intermediul publicaţiilor de specialitate în reviste, volume ale manifestărilor ştiinţifice naţionale şi internaţionale, volume colective (colecţia de studii de psihopedagogie specială, colecţia de dizabilităţi multiple), volume de autori;

- screeningul va putea fi asigurat prin parteneriate între grupul de cercetare şi spitale de nonatologie, grădiniţe, creşe etc.

Laborator de cercetare psihopedagogică a dificultăților de învățare

Acronim - D.I.S.C.E.R.E. - Dificultăţi de învăţare în abordare ştiinţifică pentru remediere

Coordonatori: Asist. univ. dr. Carmen David, Lect. Univ. Dr. Cristina Bălaş-Baconschi

Domeniul psihopedagogiei speciale este optim pentru cercetarea unei asemenea teme, fiind un domeniu de intersecţie a ştiinţelor educaţiei cu psihologia. În felul acesta, vor fi puse în lucru atât elemente de psihologie educaţională, psihologia dezvoltării, logopedie, terapii specifice de stimulare cognitivă etc.,cât şi elemente de didactică şi didactică specială etc..

Astfel, echipa va avea în vedere, prin obiectivele şi activităţile propuse, următoarele:

- oferirea de modele care să faciliteze diagnosticul dificultăţilor de învăţare şi determinarea eligibilităţii pentru programele de sprijin;

- studierea dificultăţilor de învăţare secundare unor deficienţe senzoriale (colaborarea cu şcolile speciale pentru elevii cu deficienţe senzoriale);

- testarea eficienţei metodelor de intervenţie, pornind de la impactul major al factorilor culturali şi lingvistici asupra mecanismelor de dezvoltare a dificultăţilor de învăţare, respectiv al răspunsului la intervenţie;

- informarea pornind de la cercetare pentru reglementarea domeniului dificultăţilor de învăţare (în ţara noastră) în privinţa intervenţiilor psihopedagogice de specialitate şi a şcolarizării adecvate prin programe de sprijin;

- dezvoltarea unei tematici de cercetare relativ noi, în care să fie implicaţi studenţii masteranzi ai Departamentului de Psihopedagogie specială.

- investigarea mecanismelor de dezvoltare atipică a abilităţilor matematice prin prisma noilor teorii din psihologia dezvoltării, izolat şi în asociere cu deficitul de atenţie şi hiperactivitate;

- investigarea mecanismelor de dezvoltare atipică a abilităţilor matematice în asociere cu deficienţele de auz;

- investigarea mecanismelor de dezvoltare atipică a abilităţilor matematice în asociere cu deficienţele de vedere;

- investigarea mecanismelor de dezvoltare atipică a abilităţilor de citit-scris în contextul particular al limbii române, ca limbă cu ortografie fonetică;

- analiza practicilor de diagnostic şi evaluare în cazul dificultăţilor de învăţare în România;

- investigarea eficienţei metodelor de intervenţie psihopedagogică în dificultăţile de învăţare, pornind de la corelarea evaluării cu intervenţia;

- dezvoltarea unor instrumente psihopedagogice necesare în procesul de evaluare şi diagnostic;

- investigarea rolului funcţiilor executive în învăţarea de tip şcolar şi în dificultăţile de învăţare;

- cercetarea valenţelor compensatorii ale suporturilor informative în cazul dificultăţilor de învăţare propriu-zise sau secundare deficienţelor senzoriale.

Centrul de Asistenţă în Domeniul Tehnologiilor de Acces pentru Persoane cu Deficienţe de vedere - CATA

Centrul C.A.T.A. este rezultatul acordului de colaborare dintre Universitatea “Babeş-Bolyai”, Fundaţia Cartea Călătoare şi fundaţia VISIO, în anul 2003.
Serviciile puse la dispoziţie de centru se adresează studenţilor cu deficienţe vizuale şi cadrelor didactice din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”.

Obiectivul principal al centrului constă în promovarea Tehnologiei de Acces şi accesul la informaţie, în rândul studenţilor cu deficienţe de vedere, atât la nivel instituţional cât şi la nivel individual.

Prin activităţile pe care le desfăşurăm în cadrul centrului, ne propunem să furnizăm informaţii privind cele mai noi metode, echipamente şi aplicaţii din domeniul tehnologiilor de sprijin, care să sprijine o integrarea educaţională şi socială funcţională, a studenţilor cu deficienţe de vedere din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”.

- promovarea tehnologiei de sprijin atât la nivel instituţional, cât şi la nivel individual;

- promovarea principiilor de accesibilitate a informaţiilor pentru studenţii cu deficienţe de vedere;

- susţinerea de cursuri de iniţiere în utilizarea computer-ului pentru studenţii cu deficienţe de vedere;

- consilierea studenţilor cu deficienţe de vedere şi a cadrelor didactice interesate, în vederea achiziţionării şi configurării echipamentelor adecvate activităţilor educaţionale;

- traducerea documentaţiei tehnice pentru echipamentele şi softul folosit de persoanele cu deficienţe de vedere;

- testarea de echipamente şi aplicaţii specifice pentru persoanele cu deficienţe de vedere;

- realizarea de cercetări / lucrări ştiinţifice în sfera tehnologiei de sprijin / tehnologiei informaţiei şi comunicării / educaţiei persoanelor cu deficienţe de vedere / psihopedagogiei speciale.

- cadrele didactice care doresc transpunerea cursurilor / materialelor suplimentare într-un format accesibil studenţilor cu deficienţe de vedere;

- centrele şi institutele din cadrul UBB care au ca posibili beneficiari studenţi şi masteranzi cu deficienţe de vedere.

- instruire în vederea utilizării tehnologiei de acces şi a computer-ului ca mijloc compensatoriu pentru deficienţa vizuală;

- instalarea şi configurarea de aplicaţii şi echipamente de accesibilizare pentru studenţii şi masteranzii cu deficienţe de vedere;

- tipărirea în format Braille de cursuri / cărţi / materiale, specifice pentru studenţii şi masteranzii nevăzători;

- transpunerea în format accesibil a suporturilor de curs pentru studenţii şi masteranzii cu deficienţe de vedere, în funcţie de nevoile acestora;

- transpunerea în format audio a suporturilor de curs / articolelor / cărţilor în limba română, destinate doar studenţilor şi masteranzilor cu deficienţe de vedere.