Studiu privind Educația Specială și Incluzivă - Cartea Albă a Psihopedagogiei Speciale - Adrian ROŞAN, Laura-Elena RUNCEANU, Carmen COSTEA-BĂRLUŢIU, Marian PĂDURE, Carolina BODEA-HAŢEGAN, Cristina BĂLAŞ-BACONSCHI, Andrea HATHAZI
Managementul în serviciile educaționale - Laura Crina IONESCU
Repere ştiinţifice pentru optimizarea educaţiei specializate şi integrate/incluzive - Vasile Liviu PREDA
Provocări și perspective ale educației integrate din Romania: Planul de intervenție personalizat - Carmen David, Anca Maier
Motivarea personalului din învățământul special - Luminița Adriana VÂRVA, Viorica Marinca FELDRIHAN
Aspecte de drept comparat în domeniul incluziunii sociale - Alexandru SAVA
Traseul educațional și opțiunile profesionale: un pas spre integrare - Lorena VAETISI
Calitatea vieții la persoanele cu dizabilități, analiza mediului existențial și intervenții psihosociale - Iulian PAH
Şcolarizarea copiilor cu autism: centre, şcoli speciale sau şcoli normale? - Cristina BĂLAŞ-BACONSCHI
Socializarea copiilor cu dizabilități în învățământul de masă - Constanța GRAMA
Factori facilitatori ai incluziunii şcolare la copiii cu sindrom Down - Andrea HATHAZI
Scale ale comunicării sociale timpurii - Vasile Liviu PREDA
Comportamentul adaptativ – element cheie în măsurarea competenței personale în domeniul dizabilităților intelectuale - Adrian ROŞAN
Evaluarea memoriei pentru expresii faciale la copiii cu dizabilități intelectuale - Adriana CÂNDEA
Modalităţi de evaluare a dezvoltării sugarului și copilului mic: implicații pentru identificarea riscului și intervenția în copilăria timpurie - Carmen COSTEA-BĂRLUȚIU
Art Terapia ca metodă de intervenție la adulții cu dizabilități intelectuale - Anca (ILIEŞ) MERCEA
IAC în mediul special și inclusiv pentru persoane cu deficiențe de vedere: de la Braille la touch screen - Marian PĂDURE
Cursuri accesibile pentru studenți cu deficiențe de vedere - Marian PĂDURE, Mircea BUCUR
Utilizarea afișajelor Braille în educaţie - Aurel PĂTRU
Diagrame tactile pentru educaţia elevilor cu deficiență de vedere. Reguli de realizare şi studii de caz - Paul FOGARASSY-NESZLY
Implicațiile activităților non-formale în educația elevilor cu deficiențe vizuale - Eugenia Claudia GOGA
Noi modalităţi de abordare a terapiei limbajului. Aplicaţii iOS şi ANDROID - Dorina Anca TALAȘ
Implicațiile tipurilor de limbaj în dezvoltarea mentală a copiilor cu deficiență de auz - Ionela Raluca NECHIT
Particularităţi psihopedagogice în contextul implantării cohleare bilaterale - Carolina BODEA-HAŢEGAN
Rolul interpretului de limbaj mimico-gestual în procesul de integrare al persoanelor cu deficiențe de auz şi cu surdocecitate - Ioana TUFAR
Dificultăţile de învăţare – o problemă de actualitate a sistemelor educaţionale contemporane - Florentin Remus MOGONEA, Florentina MOGONEA
Strategii pentru realizarea transferului - Maria Cristina TRUȚĂ
Metode interactive în predarea matematicii la copii cu dificultăţi de învăţare - Monica NECHITA, Carolina STANCIU
Efectele interacțiunii asistate de animale (câini de terapie) asupra îmbunătățirii abilităților socio-emoționale ale copiilor diagnosticați cu autism - Alina Simona RUSU, Andreea GRIGORE
Modalităţi de optimizare a scrisului la elevii cu ADHD - Oana PREDA
Managementul disciplinei elevilor şi a situaţiilor conflictuale - Radu Vasile PREDA
Training-ul Mindfulness şi meditaţia la copiii şi adulţii cu ADHD - Dana CRISTOLȚAN
Relația dintre stres și mecanismele de coping la persoanele cu hipercolsterolemie - Sever MUREȘAN
* * *
Conf. univ. dr. Adrian ROŞAN
Lect. univ. dr. Laura-Elena RUNCEANU
Lect. univ. dr. Carmen COSTEA-BĂRLUŢIU
Asist. cercet. dr. Marian PĂDURE
Lect. univ. dr. Carolina BODEA-HAŢEGAN
Lect. univ. dr. Cristina BĂLAŞ-BACONSCHI
Lect. univ. dr. Andrea HATHAZI
Departamentul de Psihopedagogie Specială, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
Studiul urmărește investigarea opiniilor privind dimensiunea specială şi dimensiunea incluzivă a educaţiei copiilor cu dizabilităţi. A fost elaborat și distribuit online un chestionar care vizează șapte domenii ale educației speciale și șapte domenii ale educației incluzive a copiilor care au următoarele tipuri de dizabilități: dizabilităţi intelectuale, tulburări din spectrul autist, dizabilităţi de vedere, dizabilităţi de auz, dizabilităţi fizice, dizabilităţi neuromotorii și dizabilităţi multiple/asociate. La cercetare au participat 831 de persoane distribuite astfel: categorii profesionale implicate în educaţia specială şi în educaţia incluzivă a copiilor cu dizabilităţi, părinţi ai copiilor cu dizabilităţi şi ai copiilor fără dizabilităţi, studenţi, membri ai organizațiilor nonguvernamentale și ai diverselor asociaţii ale copiilor cu dizabilităţi şi ale familiilor acestora. Concluziile studiului arată că educaţia timpurie şi educația incluzivă se realizează de la grădiniţă indiferent de tipul dizabilităţii, iar învăţământul special este adecvat nevoilor copiilor cu dizabilităţi indiferent de tipul dizabilităţii. De asemenea, există diferenţe semnificative privind opţiunea pentru învăţământul special comparativ cu învățământul de masă, în funcţie de categoria profesională investigată. Părinţii copiilor cu dizabilităţi au opinii nefavorabile cu privire la întâmpinarea nevoilor educaţionale ale copiilor cu dizabilităţi atât în învăţământul special, cât şi în învăţământul de masă.
Cuvinte cheie: dizabilitate, opinii, educație specială, educație incluzivă
* * *
Prof. Psiholog Laura Crina IONESCU
Inspectoratul Școlar Județean CLUJ
În societate, organizaţia şcolară promovează un cadru mai bine structurat care permite aplicarea normelor şi a regulilor definite la nivel general-instituţional la condiţii concrete, cu maximă eficienţă managerială. Aceasta presupune transformarea ,,actorilor şcolii“ în ,,agenţi organizaţionali“, capabili nu numai de reproducerea normelor instituţionale, ci şi de (re)adaptarea lor la condiţii de schimbare şi de inovare pedagogică. Practic, organizaţia şcolară susţine un proces de ,,reproducere lărgită“ a valorilor transmise de la o generaţie la alta, în termeni de adaptare şi readaptare continuă la nou.
Cuvinte cheie: eficiență managerială, standarde instituționale, inovație pedagogică, servicii educaționale, activitate organizațională
* * *
Prof. univ. dr. Vasile Liviu PREDA
Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
În acest studiu prezentăm reperele ştiinţifice care stau la baza optimizării educaţiei specializate şi integrate/incluzive, valorificând cele mai importante idei din: teoria şi practica medierii pedagogice şi a zonei proximei dezvoltări (Vîgotski); teoria modificabilităţii cognitive şi metodologia îmbogăţirii instrumentale (Feuerstein); teoria inteligenţelor multiple (Gardner), noile descoperiri din domeniul geneticii umane şi a neuroştiinţelor. De asemenea, este evidenţiat rolul proceselor afective, a inteligenţei emoţionale, a stimei de sine şi motivaţiei învăţării şcolare pentru activizarea autenticului potenţial psihic al fiecărui copil.
Cuvinte cheie: educaţie specializată, educaţie integrată, educaţie incluzivă, copiii cu dizabilităţi, mediere pedagogică, modificabilitate cognitivă, îmbogăţire instrumentală, potenţial psihic, zona proximei dezvoltări, inteligenţă emoţională, stimă de sine, motivaţia învăţării
* * *
Asist. univ. dr. Carmen DAVID
Departamentul de
Psihopedagogie Specială, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
Prof. psihopedagog dr. Anca MAIER
Școala gimnazială specială CRDEII – Cluj-Napoca
Aflat în plin proces de restructurare, rafinare, învățământul special și integrat se confruntă cu numeroase probleme legate de absența unei utilizări uniforme a terminologiei, de aplicare unitară a unor standarde și proceduri care nu sunt suficient detaliate prin metodologia de organizare a serviciilor de sprijin educațional pentru elevii cu CES integrați în învățământul de masă. Parcurgând această metodologie, se ridică câteva întrebări în legătură cu planul de intervenție personalizat. Astfel, una dintre ele vizează domeniile de intervenție în care poate acționa profesorul de sprijin. Din experiența practică a ultimilor ani, se constată o angrenare rigidă în domenii strict educaționale, domenii care în prezenta metodologie nu sunt menționate la modul explicit. Programul de intervenție personalizat trebuie să conțină activități educațional-terapeutice pentru atingerea finalităților prevăzute în planul de servicii individualizat, ce este focalizat pe nevoile de dezvoltare ale elevilor și tinerilor cu CES. Mai departe, metodologia menționează faptul că printre responsabilitățile profesorului de sprijin este și stimularea cognitivă, activitate care intră sub cupola terapiilor educaționale și care ar trebui să fie proiectată și implementată prin intermediul PIP-ului. Prin urmare, înțelegem de aici că sfera de proiectare a acestui program ar trebui să se extindă de la activități educaționale și la activități terapeutice prin care să se răspundă nevoilor de dezvoltare ale elevilor cu CES. Prin prezenta lucrare, pornind de la modele internaționale existente și validate prin practică, propunem câteva soluții care să ghideze profesorul de sprijin în elaborarea planului de intervenție personalizat.
Cuvinte cheie: educaţie integrată, plan de intervenţie personalizat, elevi cu CES
* * *
Prof. Luminița Adriana VÂRVA
Prof. psihopedagog Viorica Marinca FELDRIHAN
Școala Gimnazială Specială C.R.D.E.I.I. Cluj-Napoca
Această lucrare propune o analiză prin prisma teoriilor motivației, în special a teoriei expectanțelor, a principalilor factori care stimulează gradul de motivare al angajaților în cadrul unei organizații. Acești factori sunt exemplificați la nivelul organizației școlare și anume un centru de resurse pentru educația incluzivă/integrată, fiind creionat climatul organizațional, expectanțele cadrelor didactice, modalitățile de stimulare a motivației în rândul cadrelor didactice în funcție de nivelul de experiență, precum și considerații privind viitorul organizației.
Cuvinte cheie : teoria expectanței, nivel de motivare, centru de resurse pentru educația inclusivă/integrată, modalități de stimulare
* * *
Cercetător științific III dr. Alexandru SAVA
Institutul de Cercetări Economice și Sociale ”Gh. Zane”, Academia Română - filiala Iași
Protecția socială a persoanelor cu dizabilități din Republica Moldova s-a îmbunătățit în ultimii ani, în special ca urmare a prevederilor Legii nr. 60/2012 privind incluziunea socială a acestor persoane. Reglementând mult mai coerent drepturile persoanelor din această categorie, noua lege este menită să le garanteze posibilitatea participării în toate domeniile vieții sociale, oferind un riguros cadru legal pentru înlăturarea discriminării, asigurând astfel posibilitatea unei incluziuni sociale efective. Stabilind clar atât autoritățile responsabile de realizarea incluziunii sociale, cât și atribuțiile și obligațiile acestora, legea conține și prevederi detaliate menite să asigure corecta sa aplicare. În România, legislația în domeniu este, aparent, cel puțin la fel de generoasă, Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități , aducându-i-se mai multe completări și modificări – între care și Legea nr. 136/2012 privind aprobarea OUG nr. 84/2010. Ca în multe alte domenii însă, aplicarea anumitor prevederi specifice este incomplet realizată, motivele ținând de aspecte locale deficitare, de natură atât obiectivă cât și subiectivă.
Cuvinte cheie: protecție socială, drepturi, dizabilitate, legislație
* * *
Prof. psihopedagog dr. Lorena VAETISI
Școala Gimnazială Specială CRDEII – Cluj-Napoca
Traseul educațional pe care-l urmează elevii reprezintă în mare măsură o bază pentru viitorul lor, atât ca pregătire și profesie, cât și ca relații sociale pe care aceștia le aleg și le perpetuează. Pentru elevii cu cerințe educative speciale, acest traseu educațional/profesional poate reprezenta o modalitate de incluziune. Comunicarea relevă modul în care genul influențează opțiunile profesionale ale elevilor cu cerințe educaționale speciale dintr-o școală din Cluj-Napoca. Lucrarea are la bază o cercetare calitativă.
Cuvinte cheie: traseu educațional, elevii cu cerințe educative speciale, opțiuni profesionale, gen
* * *
Conf. univ. dr. Iulian PAH
Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
Studiul de faţă, în prima parte, prezintă câteva modele explica¬tive ale calităţii vieţii, cu referire la persoanele cu dizabilităţi. În acest context, se analizează relaţiile dintre filosofia şi principiile „normalizării” şi dimensiunile calităţii vieţii. În partea a doua, se prezintă caracteristicile analizei psihosociale a comunităţii şi a mediului existenţial, evidenţiindu se rolurile intervenţilor sociali în cadrul comunităţii pentru optimizarea calităţii vieţii persoanelor valide şi a celor cu dizabilităţi.
Cuvinte cheie: calitatea vieţii, persoane cu dizabilităţi, mediu existenţial, comunitate, intervenţie psihosocială. inervenient social
* * *
Lector univ. dr. Cristina BĂLAŞ-BACONSCHI
Departamentul de Psihopedagogie Specială, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca
Lucrarea de faţă se înscrie în cadrul multiplelor întrebări ridicate de modalitatea de şcolarizare a copiilor cu autism, întrebare care nu şi-a găsit încă, în multe cazuri, un răspuns pe deplin satisfăcător. În momentul de faţă, se consideră necesară şcolarizarea acestor copii, cu adaptarea stilului educaţional particularităţilor prezentate de fiecare subiect în parte. Stilul educaţional folosit trebuie adaptat la nevoile de bază ale sindromului autist, iar această adaptare se referă în primul rând la formularea clară a cerinţelor, la structurarea cerinţelor şi la structurarea spaţiului şi a timpului. Ne referim de asemenea la strategiile de bază care pot fi utilizate în îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a interacţiunilor sociale dintre copilul autist şi colegii săi. Lucrarea face şi o trecere în revistă a serviciilor necesare integrării sociale şi şcolare a copiilor cu autism, încercând să surprindă avantajele şi dezavantajele prezentate de includerea acestora în şcoli normale.
Cuvinte cheie: autism, integrare, școală, program
* * *
Prof. Constanța GRAMA
Școala Gimnazială "Profesor Cristea Stănescu", Comuna Cornu - Prahova
Această lucrare accentuează importanța socializării în cazul copiilor cu dizabilități realizată prin diverse modalități de integrare a acestora în învățământul de masă. Se evidențiază implicarea familiei și a școlii în vederea atingerii acestui obiectiv. Activitățile de socializare se realizează atât prin intervenție individuală personalizată , cât și prin activități de grup în cadrul cărora centrarea pe copil și pe nevoile individuale ale acestuia este esențială.
Cuvinte cheie: socializare, cerințe educative speciale, integrare
* * *
Lect. univ. dr. Andrea HATHAZI
Departamentul de Psihopedagogie Specială, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
Studiile au identificat beneficiile semnificative ale incluziunii în dezvoltarea limbajului şi a comunicării, precum şi la nivelul achiziţiilor şi dezvoltării deprinderilor şcolare la copiii cu sindrom Down. Condiţia esenţială se referă însă la crearea unui mediu de învăţare adaptat nevoilor de dezvoltare şi de învăţare, precum şi existenţa cadrelor didactice specializate care să realizeze programele educaţionale care permit parcurgerea curriculumului diferenţiat şi asigură reuşita incluziunii şcolare. Factorii facilitatori ai incluziunii şcolare se constituie în atitudea deschisă a şcolii faţă de incluziune, cadre didactice specializate, respectiv formarea continuă a cadrelor didactice, elaborarea unui curriculum diferenţiat aplicat atât în procesul de predare-învăţare, cât mai ales în evaluare, parteneriatul realizat cu părinţii.
Cuvinte cheie: sindrom Down, incluziune, profil de dezvoltare, comunicare, curriculum
* * *
Prof. univ. dr. Vasile Liviu PREDA
Departamentul de Psihopedagogie Specială, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
Suportul teoretic care a stat la baza elaborării scalelor de comunicare timpurie a fost cel al studierii dezvoltării comunicării prelingvistice, pornindu-se de la lucrările lui Bates şi ale colaboratorilor (1979) şi ale lui Bruner (1983). Nader-Grosbois (2007) a urmărit să determine interrelaţiile dintre competenţele senzorio-motorii, pe de o parte, şi competenţele comunicative timpurii care se structurează între 0 şi 24-30 luni. Cercetările au fost concepute din perspectiva psihologiei diferenţiale, studiindu-se variabilitatea intra şi inter-individuală. Datele transversale şi longitudinale au fost culese prin examinarea unor copii valizi ( cu vârsta de 12, 18 şi 24 luni) şi a unor copii cu deficienţă intelectuală (cu vârsta cronologică de 12, 18, 24 şi 36 luni), administrându-se combinat scalele de evaluare a dezvoltării senzorio-motorii şi scalele de evaluare a comunicării timpurii (“Early Social Communication Scales” – elaborată de Seibert şi Hogan, 1982) . În practică, aceste scale, alături de probele neuropsihologice precum NEPSY (Korkman, Kirk, Kemp, 2003). sunt utile nu numai sub unghi psihodiagnostic, ci şi pe planul elaborării şi aplicării programelor corectiv-compensatorii şi educative personalizate, începând cu intervenţia timpurie.
Cuvinte cheie: competenţe senzorio-motorii, competenţe comunicative timpurii, scale de evaluare, programe corectiv-compensatorii şi educative personalizate
* * *
Conf. Univ. dr. Adrian ROŞAN
Departamentul de Psihopedagogie Specială, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
Această lucrare este focalizată pe conceptualizarea, măsurarea și utilizarea curentă a constructului de comportament adaptativ în domeniul dizabilităților intelectuale. Acest construct este esențial în evaluarea clinică și în procesul de reabilitare a copiilor și persoanelor cu dizabilități intelectuale, deoarece vizează patru aspecte cheie: (1) înțelegerea dizabilităților intelectuale; (2) diagnosticul persoanei cu DI; (3) crearea unui cadru specific fiecărei persoane cu DI care permite stabilirea scopurilor educaționale și de reabilitare; (4). competența personală ca dimensiune esențială a ființei umane; Este obligatorie introducerea constructului de comportament adaptativ și măsurarea acestuia în sistemul de evaluare psihopedagogică a dizabilităților intelectuale și de dezvoltare din România având în vedere relația dintre comportamentul adaptativ și modelele multidimensionale ale competenței personale, precum și datorită rolului pe care comportamentul adaptativ ca și construct internațional cu valențe transculturale (Switzky și Greenspan 2006), (Brown, 2007), (Emerson, Fujiura și Hatton,2007), Rapley (2004), Schalock (2011) îl are în funcționarea intelectuală a persoanei.
Cuvinte cheie: comportament adaptativ, măsurare, modele multidimensionale ale competenței personale, dizabilitate intelectuală
* * *
Evaluarea memoriei pentru expresii faciale la copiii cu dizabilități intelectuale
Prof. psihopedagog dr. Adriana CÂNDEA
Școala Gimnazială Specială - C.R.D.E.I.I Cluj-Napoca
Lucrarea prezintă rezultatele unor studii care au evaluat memoria expresiilor faciale de bucurie , furie , surpriză, teamă la copiii cu dizabilități intelectuale. Memoria expresiilor faciale a fost testată prin prezentarea unor imagini care relevau cele patru tipuri de emoții amintite , participanților cerându-se să indice expresia facială care le-a fost prezentată în timpul studiului. În toate cele trei studii, expresiile faciale care indicau emoții pozitive au fost reamintite mai bine decât alte tipuri de expresii. Mai mult, expresiile faciale care indicau emoții pozitive au fost reamintite mai bine și atunci când au fost prezentate invers (cu capul în jos) și inclusiv atunci când unele caracteristici perceptive au fost intenționat modificate (zâmbetul a fost mai larg).
Cuvinte cheie: memorie, expresii faciale, dizabilități intelectuale
* * *
Lect. asoc. dr. Carmen COSTEA-BĂRLUȚIU
Departamentul de Psihopedagogie Specială, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
Lucrarea de faţă sintetizează informaţii din literatura de specialitate referitoare la modalităţi de evaluare a sugarilor şi copiilor mici. După abordarea evoluţiei domeniului, studiul discută clasificarea tipurilor de evaluare. Evaluarea neuropsihologică este succint prezentată, precum şi evaluarea copiilor prin chestionare aplicate părinţilor. Screening-ul dezoltării este comparat cu evaluarea complexă prin teste standardizate, cu avantaje şi dezavantaje ale acestora. În final, se trece în revistă evaluarea multimodală a sugarului şi copilului mic, se discută aspecte etice ale domeniului, precum şi rolul diferitelor tipuri de evaluare asupra intervenţiei timpurii în situaţia existenţei unor factori de risc şi a dizabilităţii la vârsta mică.
Cuvinte cheie: evaluarea sugarului, screening-ul dezvoltării, evaluarea neuropsihologică, chestionare pentru părinţi, evaluare multimodală
* * *
Prof. psihopedagog Anca (Ilieș) MERCEA
Centrul de Zi ”Sf. Maria” Cluj-Napoca
Am încercat în această lucrare să sintetizăm aspecte ale muncii de peste 17 ani depuse de cadrele de specialitate în vederea recuperǎrii şi integrǎrii sociale a tinerilor și adulților cu dizabilități intelectuale, muncă desfăşurată în cadrul Centrului de Zi „Sf. Maria”, Cluj Napoca. Centrul de Zi „Sf.Maria” oferă zilnic, servicii de asistență psihopedagogică, de asistenţă socială, de terapie recuperatorie, de educare pentru viaţa cotidiană, de ergoterapie, de formare profesională adaptată în atelierele lucrative și Unitatea Protejată „Maria” (traforaj și icoane pe lemn, croitorie, tapiserie, țesătorie, grădinărit) şi integrare socio-profesională pentru 23 de adulți cu dizabilităţi intelectuale, ca beneficiari direcţi. În cadrul activitǎţilor recuperatorii şi corectiv–compensatorii desfǎşurate în Centru, un loc extrem de important îl ocupǎ terapia prin artă și anume: terapia prin dans și mișcare, terapia prin teatru și terapia prin muzică.
Cuvinte cheie: art terapie, activități corectiv-compensatorii, terapia prin muzică, terapia prin dans
* * *
Asist. Cercet. Dr. Marian PĂDURE
Departamentul de Psihopedagogie Specială, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
Un mediu educaţional non-discriminativ trebuie să ţină cont de particularităţile fiecărui elev, indiferent dacă prezintă o deficienţă vizuală sau de altă natură. Altfel spus, acest mediu trebuie să fie adaptat la nevoile şi posbilităţile elevului cu deficienţe, fie că acesta se găseşte într-un mediu inclusiv sau specific nevoilor sale. Designul Universal pentru Învăţare promovează utilizarea tehnologiilor computerizate, pentru a crea un mediu educaţional care să le permită tuturor elevilor să atingă succesul, cu o utilizare minimă a tehnologiilor asistive. La baza UDL, stau principiile Designului Universal, principii ce extrapolează design-ul universal în două direcţii principale: în primul rând, aplică ideea unui curriculum educaţional flexibil sporind utilitatea design-ului universal, nu doar prin îmbunătăţirea accesului la informaţie în cadrul clasei, ci şi prin facilitarea accesului la învăţare. Este de domeniul evidenţei astăzi, ca atât în şcoala specială, dar şi în mediile incluzive limbajul Braille ocupă roluri similare sistemele inteligente, deoarece astăzi ele sunt combinate. Mobilitatea şi accesul instant la informaţie sunt pilonii unui mediu educaţional modern.
Cuvinte cheie: deficienţe de vedere, tehnologii de acces, designul universal pentru învăţare, învăţământ special, învăţământ inclusiv
* * *
Asist. Cercet. Dr. Marian PĂDURE
Departamentul de
Psihopedagogie Specială, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
Mircea BUCUR
Fundația Cartea Călătoare
Formarea profesională a tinerilor cu deficienţe de vedere reprezintă o problemă stringentă a societăţii moderne româneşti, în special a învăţământului special, inclusiv şi superior. Accesibilitatea informaţională reprezintă un aspect complex şi costisitor din punct de vedere al resurselor de timp si financiare, fiind unul dintre factorii principali de acces la învăţământul superior pentru tineri cu dizabilităţi vizuale, alături de situaţia economică, expectanţele şi interesele personale. Crearea de centre de accesibilizare a cursurilor pentru studenţii cu deficienţe de vedere va putea conduce la sporirea numărului elevilor, care, după absolvirea liceului vor urma cursurile unei specializări, pentru că universităţile vor fi pregătite să ofere asistenţa necesară privind accesul la informaţie, în mod egal, fără un efort suplimentar considerabil din partea studenţilor cu deficienţe de vedere. Fundaţia Cartea Călătoare, cu sprijinul Fundaţiei Orange şi în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Universitatea Al. Ioan Cuza din Iaşi, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea din Oradea, bazându-se pe expertiza anterioară din cadrul Departamentului de Psihopedagogie Specială şi a centrului CATA, a reuşit deschiderea a patru centre pilot de accesibilizare a cursurilor pentru studenţii cu deficienţe de vedere. Proiectul îşi propune sporirea şanselor de accedere şi finalizare a cursurilor unei specializări de nivel licenţă sau masterat, pentru persoanele cu deficienţe de vedere din România.
Cuvinte cheie: accesibilitate, învăţământ superior, orientare profesională, deficienţe de vedere
* * *
Prof. psihopedagog Aurel PĂTRU
Liceul Special pentru deficienți de vedere "Sfânta Maria" Arad
Astăzi ne-ar fi greu să ne imaginăm o societate fără computere şi fără internet în şcoli, facultăți, deoarece ele reprezintă factori importanți în procesul instructiv-educativ de predare-învățare şi acces la informație. Folosirea computerului, adaptat corespunzător, de către un elev cu deficiență de vedere, reprezintă un sprijin important în procesul de comunicare scrisă şi acces la informație şi informare. Un elev nevăzător sau care prezintă resturi de vedere nu poate citi un text scris de mână, respectiv îl poate citi foarte greu, dar poate folosi un computer sau o agendă electronică şi, prin învățare, poate scrie în Braille mult mai repede decât scriu ceilalți elevi cu mijloace obişnuite. În perspectiva integrării, folosirea computerului de către un elev sau student cu deficiențe de vedere, nu îl transformă pe acesta într-un elev superior sau inferior față de colegii săi, ci îi oferă şanse egale la educație, informare și calificare profesională, cu limitele şi neajunsurile sistemului, culturii sau naturii. Tehnologiile de acces au venit în sprijinul nevăzătorilor, nu numai prin cititoare de ecran sau programe de mărit, pentru persoanele cu resturi de vedere, ci şi prin revoluționarea sistemului de afişare Braille. Afişajul Braille a permis dezvoltarea de noi domenii de activitate, cât şi aprofundarea unor domenii deja existente, dar în care nu se putea realiza mai mult.
Cuvinte cheie: deficiența de vedere, tehnologii de acces, afișaj Braille
* * *
Dr. Inf. Paul FOGARASSY-NESZLY
BAUM Engineering
Lucrarea prezintă o trecere în revistă a principalelor metode de realizare a diagramelor tactile pentru scopuri didactice. Sunt prezentate regulile generale de realizare a diagramelor tactile , precum şi recomandări specifice pentru nevăzători şi elevi cu deficienţe de vedere. Studiile de caz prezintă diagrame tactile pentru educaţia elevilor cu deficienţe de vedere; acestea au fost realizate de către BAUM Engineering pentru Liceul Special "Moldova" , Târgu Frumos.
Cuvinte cheie: diagrame Tactile, învăţământ inclusiv, deficienţă de vedere, accesibilitate
* * *
Prof. psihopedagog Eugenia Claudia GOGA
Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere Cluj-Napoca
Din punct de vedere normativ, educaţia în aer liber are la bază metoda învăţării prin acţiune şi este indisolubil relaţionată cu activităţi realizate în mediul extern. Mediul extern poate fi structurat sau mai puţin structurat, ceea ce duce la interacțiunea elevilor cu situaţii mult mai complexe şi mai cuprinzătoare decât cele artificiale create în clasă de către profesor. Din punct de vedere operaţional, educaţia în aer liber creează oportunităţi elevilor de a veni în contact nemijlocit cu mediul înconjurător şi cu natura. Pentru mulţi elevi mediul artificial creat în sala de curs este prea puţin captivant pentru a le trezi şi menţine interesul pentru obiectele de studiu. Scopul central al acestui tip de educaţie este acela de a forma cunoștințe noi, pe baza acţiunilor şi a experienţei câştigate în mediul extern şi crearea unei relaţii mai strânse cu tot ceea ce înseamnă natură, cultură şi societate.
Cuvinte cheie: educaţia în aer liber, mediul extern, experienţă senzorială, învăţarea prin acţiune, beneficii
* * *
Prof. psihopedagog dr. Dorina Anca TALAȘ
Școala gimnazială specială CRDEII – Cluj-Napoca
Dezvoltarea accelerată a tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale aduce noutăţi şi în domeniul terapiei limbajului. Lucrarea de faţă propune o prezentare a criteriilor de selecţie a tabletelor cu sistem de operare iOS sau ANDROID şi a aplicaţiilor iOS/ANDROID. Sunt prezentate câteva criterii de clasificare a aplicaţiilor iOS/ANDROID şi câteva exemple de astfel de aplicaţii care pot fi utilizate cu succes în activitatea de prevenire şi corectare a tulburărilor de limbaj. Avantajele şi limitele utilizării aplicaţiilor iOS/ANDROID în cadrul terapiei limbajului sunt de asemenea menționate. Informarea specialiştilor şi a părinţilor cu privire la modul de utilizare şi funcţionare a tabletelor şi aplicaţiilor iOS/ANDROID este un criteriu esenţial pentru racordarea terapiei limbajului la posibilităţile tehnice actuale. Este menţionată importanţa colaborării specialiştilor din domeniul informaticii şi din domeniul terapiei limbajului pentru dezvoltarea unor aplicaţii iOS/ANDROID şi în limba română.
Cuvinte cheie: terapia limbajului, tablete, tehnologia informaţiei şi comunicării, tulburări de limbaj şi comunicare, aplicaţii iOS/ANDROID
* * *
Prof. psihopedagog Ionela Raluca NECHIT
Liceul Tehnologic Special SAMUS Cluj-Napoca
Prima consecință a surdității în copilărie este blocajul în dezvoltarea limbajului, atât forma expresivă cât și cea comprehensivă. Acest fapt ne conduce la întrebarea: În ce mod ajută limbajul verbal dezvoltarea cognitivă a copilului? Din cauză că surditatea împiedică dezvoltarea limbajului verbal-oral, întrebarea consecutivă este dacă un copil surd își poate dezvolta gândirea logică și complexă în absența dezvoltării limbajului. Își poate dezvolta capacitatea de gândire internă, sau memoria de lucru în absența auzului? Să luăm în considerare limbajul mimico-gestual. Oare reușește acest tip de limbaj să substituie dezvoltarea mentală abstractă datorată în mare parte limbajului verbal-oral? Dar dacă luăm în considerare acei copii surzi care nu au fost expuși de timpuriu la nici o formă de limbaj, nici mimico-gestual, nici verbal-oral, care ar fi efectele izolării lingvistice și sociale în dezvoltarea mintală a copilului respectiv?
Cuvinte cheie: limbaj mimico-gestual, surditate, dezvoltare cognitivă
* * *
Lect. univ. dr. Carolina Bodea Haţegan
Departamentul de Psihopedagogie Specială, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
Protezarea cu implant cohleară ridică o serie de probleme atât cu privire la selectarea corectă a beneficiarilor acestui tip de compensare senzorială, cu privire la opţiunile tehnice cele mai potrivite cazului, dar mai ales cu privire la protezarea uni sau bilaterală. În acest sens literatura de specialitate realizează o serie de studii comparative între persoane implantate monoaural şi persoane implantate biaural, atât studii cantitative, cât şi calitative, de natură longitudinală. Rezultatele acestor studii evidenţiază că decizia pentru a opta în favoarea implantării cohleare bilaterale se materializează cu dificultate, din cauza puţinelor date ştiinţifice care să releve câştiguri importante în planul dezvoltării limbajului şi în planul îmbunătăţirii abilităţilor perceptive ale persoanelor care beneficiază de acest tip de protezare. Pentru ca beneficiarii acestui tip de protezare bilaterală să aibă acces facil la date cu privire la implantarea cohleară propunem un material auxiliar condensat, sub forma unui ghid.
Cuvinte cheie: deficienţa de auz, implantul cohlear, compensare tehnică, implantare bilaterală, implantare unilaterală
* * *
Asist. univ. dr. Ioana TUFAR
Departamentul de Psihopedagogie Specială, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Scopul acestei lucrări este de a investiga rolul interpretului de limbaj mimico-gestual în procesul de integrare al persoanelor cu deficiențe de auz şi cu surdocecitate în context bilingv şi bicultural. Ne interesează să analizăm competenţele interpretului de limbaj mimico-gestual în ceea ce priveşte facilitarea comunicării în contextul educaţiei bilingve şi biculturale. La baza acestei lucrări stă un interviu semistructurat adresat persoanelor cu deficienţă de auz, surdocecitate şi aparţinătorilor acestora, prin care au fost surprinse comportamentele comunicaţionale pragmatice şi opinii despre rolul interpretului de limbaj mimico-gestual. În această lucrare avem o abordare calitativă şi descriptivă a interpreţilor care trebuie: să primească mesajul auditiv sau vizual, să fie fluenţi în cele două limbaje, să fie familiarizaţi cu problema şi să facă apel la cunoştinţele anterioare, să înţeleagă mesajul sursă, să analizeze mesajul în profunzime, să identifice inter-relaţiile din cadrul mesajului, să recunoască alte elemente utile cum ar fi: gesturi, expresii faciale, stilul de prezentare, schimbări în ritm, intensitate şi în limbajul trupului, să omită unele cuvinte, dar în acelaşi timp să nu piardă sensul ideii, să reţină aspectele nonverbale printr-un proces de vizualizare, să caute sinonime, să recreeze mesajul în limbajul-ţintă, să producă mesaje coerente orale şi respectiv gestuale.
Cuvinte cheie: interpret, limbaj mimico-gestual, facilitator, integrare
* * *
Lect. univ. dr. Florentin Remus Mogonea
Lect. univ. dr. Florentina Mogonea
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, Universitatea din Craiova
Studiul de faţă încearcă să demonstreze existenţa dificultăţilor de învăţare în cadrul tuturor sistemelor şi proceselor de învăţământ, făcând, în particular, o radiografie asupra cauzelor şi manifestărilor acestora în sistemul de învăţământ românesc. Dificultăţile de învăţare sunt o realitate a tuturor sistemelor de învăţământ ale lumii, care nu trebuie ignorată, cu particularităţi specifice de la o naţiune la alta. Diagnosticarea lor, precum şi stabilirea unei prognoze favorabile pentru copii, ţin adesea nu neapărat de descrierile şi teoriile ştiinţifice, ci de intervenţia educativă, personalizată şi individualizată, promptă atât a cadrului didactic, cât şi a unei echipe de specialişti (psihologi, psihiatri, medici, profesori de sprijin etc.), din această ecuaţie nelipsind, în mod evident, părinţii, aspect care ţine de artă şi tact pedagogic.
Cuvinte cheie: dificultăți de învățare, diagnostic, intervenție educativă personalizată, educația contemporană
* * *
Prof. învățământ primar Maria Cristina TRUŢĂ
Școala Gimnazială ”Nicolae Iorga” Cluj-Napoca
Abilitatea de transfer presupune aplicarea cunoştințelor şi strategiilor în rezolvarea unei probleme noi. Pentru elevii cu dificultăţi de învăţare a matematicii, transferul cunoştințelor de la familiar la o situaţie nouă este dificil de realizat. Dezvoltarea abilităţii de transfer se poate realiza printr-o instruire explicită a modului în care se face conexiunea între problemele noi şi probleme familiare. Obiectivele acestei instruiri constau în: însuşirea regulilor pentru soluţionarea problemelor, învăţarea unor scheme generale de rezolvare pentru problemele care necesită soluţii similare, a problemelor tip şi conştientizarea elevilor că noile probleme pot fi relaţionate cu probleme familiare rezolvate anterior.
Cuvinte cheie: abilitatea de transfer, strategii, dificultăți de învățare a matematicii
* * *
Prof. psihopedagog Monica NECHITA
Prof. psihopedagog Carolina STANCIU
Școala Gimnazială Specială - C.R.D.E.I.I Cluj-Napoca
Lucrarea evidenţiază importanţa învăţării matematicii la copii cu dificultăţi de învăţare. Una dintre tulburările des întâlnite la copii cu dificultăţi de învăţare este discalculia. În lucrare sunt menţionate tipurile de discalculie existente în literatura de specialitate, simptomele vizibile ale acestei tulburări şi unele obstacole pe care le întâmpină elevii cu dificultăţi de învăţare şi care au repercursiuni în învăţarea matematicii. Lucrarea prezintă modalităţile de prezentare şi operare a conceptelor matematice care conduc la o învăţare eficientă la copilul cu dificultăţi de învăţare. Metodele activ-participative exemplificate în lucrare (metoda ,,Mosaic”, metoda ,,Ciorchinele”, metoda, ,,Turul galeriei”, metoda ,,Ştiu - Vreau să ştiu - Am învăţat”, metoda ,,Schimbă perechea”, metoda ,,Portofoliul”) argumentează necesitatea adaptării curriculare la dificultăţile de învăţare şi particularităţile de dezvoltare a elevilor astfel încât matematica să nu fie o disciplină de neînţeles.
Cuvinte cheie: predarea matematicii, metode de învățare, discalculie, dificultăţi de învățare
* * *
Conf. Dr. Abil. Alina Simona RUSU
Departamentul de
Psihopedagogie Specială, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca
Andreea GRIGORE
Asociația Autism Transilvania, Cluj-Napoca
Obiectivul studiului prezent a fost de a investiga gradul în care sesiunile de terapie asistată de animale îmbunătățesc performanța în sarcină a copiilor diagonsticați cu tulburări din spectrul autist (TSA), cum ar fi executarea sarcinilor de instrucție, imitație și răspuns din cadrul sesiunilor, dar și promptitudinea executării acestora. La studiu au participat 20 de copii cu TSA (vârsta 3-9 ani), din cadrul Asociației Autism Transilvania, Cluj-Napoca. Participanții fost randomizați aleator în două grupuri (10 copii/grup). Primul grup (control) a beneficiat în cadrul sesiunilor de joc de interacțiunea cu terapeutul și o poveste socială, iar cei din grupul de intervenție au avut ca partener de joacă terapeutul și un câine de terapie. Datele indică o creștere a numărului comportamentelor de imitație, a răspunsurilor verbale la întrebări și a nivelului de executare a comenzilor la sarcină în cazul copiilor din grupul de intervenție. De asemenea, în grupul de intervenție, s-a observat o creștere a nivelului de motivației în sarcină (timp de răspuns mai scurt și frecvență mai mare a atenției împărtășite). Rezultatele susțin posibilitatea utilizării animalelor de terapie în programele terapeutice ale persoanele diagnosticate cu TSA. Studiul a fost realizat în cadrul proiectului de tip Tinere Echipe PN-II-RU-TE-3-2011-3-0080 (director Alina S. Rusu).
Cuvinte cheie: terapie asistată de animale, metoda poveștilor sociale, autism, dezvoltare socio-emoțională, îmbunătățire comportamentală
* * *
Prof. psihopedagog Oana PREDA
Școala Gimnazială Specială - C.R.D.E.I.I Cluj-Napoca
Dificultățile de scriere sunt asociate adesea cu dificultăți psiho-motorii şi atenţionale specifice dislexiei-disgrafiei, pe fondul sindromului ADHD. Problematica însuşirii şi optimizării scrisului la elevii cu ADHD implică munca în echipă multidisciplinară. Această lucrare prezintă rezultate unui studiu care indică importanța programelor educaționale individualizate în optimizarea scrisului pe un grup de 84 de elevi cu ADHD, cu vârste cuprinse între 7-12 ani din școli de masă și școli speciale. În urma aplicării programului de intervenție în cadrul echipei multidisciplinare s-a constatat o îmbunătăţire a a randamentului funcţiei perceptiv-motorii, o diminuare a disfuncţiilor atenţiei, crescându-le gradul de concentrare în efectuarea sarcinilor şcolare, o scădere a hiperactivităţii şi impulsivităţii, obţinând un randament şcolar mai bun atât la scriere şi citire, precum şi la desen.
Cuvinte cheie: ADHD, disgrafie, intervenţii psihopedagogice personalizate, echipă multidisciplinară
* * *
Prof. psihopedagog Dr. Radu Vasile PREDA
Școala Gimnazială Specială - C.R.D.E.I.I Cluj-Napoca
Problemele create de indisciplina elevilor şi mai ales de violenţa şcolară pot contribui la epuizarea emoţională a profesorilor în mod direct sau prin intermediul stresului din clasă (Huberman, 1989; Anaut, 2003). În cercetarea prezentǎ am investigat 236 cadre didactice, care au răspuns la chestionarul referitor la atitudinile pedagogice în contextul situaţiilor stresante din clasă. Faţă de comportamentele indezirabile ale elevilor care produc situaţii stresante profesorii au avut diferite atitudini pedagogice, concretizate în diferite modalităţi manageriale, de gestionare a disciplinei elevilor în clasă. Pentru soluţionarea conflictelor dintre elevi, dar şi dintre profesor şi elevi pot fi întrebuinţate mai multe metode sau tehnici de acţiune (Miall, H., Ramsbothan, O., Woodhouse, 2000). Pentru gestionarea disciplinei elevilor , profesorii apelează cel mai frecvent la modelul controlului şi mai puţin la modelul gestionării grupului şi la modelul influenţei pozitive. Totuşi – pe baza experienţei acumulate, pe care o consideră insuficient de mulţumitoare, – profesorii investigaţi îşi exprimă opinia conform căreia ultimele două modele ar fi probabil mai eficiente pentru gestionarea disciplinei elevilor.
Cuvinte cheie: disciplina elevilor, gestionarea disciplinei, atitudini pedagogice, managementul conflictelor
* * *
Masterand Dana CRISTOLŢAN
Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" Cluj-Napoca
Diverse cercetări din ultimii ani demonstrează insuficienţa tratamentului farmacologic în rândul copiilor şi adulţilor cu ADHD, deoarece aceştia, în ciuda tratamentului, experimentează în continuare dificultăţi la nivel cognitiv şi psihosocial, cercetătorii accentuând necesitatea unui tratament complementar, existând o eficienţă ridicată în rândul training-ului mindfulness şi al meditaţiei. Studiile din ramura neuroştiinţei evidenţiază faptul că, în timpul practicării meditaţiei, sunt activate atât cortexul cingulat anterior, cât şi arii din cortexul prefrontal dorsolateral, aceasta ducând la îmbunătăţirea şi menţinerea plasticităţii creierului. Cercetările arată că, integrarea acestor două practici în intervenţia clinică duce la îmbunătăţirea atenţiei, creşterea inhibării răspunsurilor automate, o mai bună stabilitate emoţională şi descreşterea anxietăţii, trainingul mindfulness fiind mai potrivit în rândul adolescenţilor cu ADHD, meditaţia fiind mai benefică în rândul copiilor.
Cuvinte cheie: ADHD, mindfulness, meditaţie, atenţie
* * *
Psih. Drd. Sever MUREȘAN
Secţia de Psihiatrie, Spitalul Municipal Dej
Stresul ca fenomen psihic rezultă din perceperea în manieră proprie a relaţiilor individului cu mediul. În această interacţiune sistemul nervos declanşează răspunsuri de apărare care pot tulbura anumite funcţii fiziologice; hipercolesterolemia fiind alături de multe altele o posibilă consecinţă. Studiul demonstrează că în cazul persoanelor cu hipercolesterolemie mecanismele de coping disfuncţionale prevalează ca răspuns la stresori alături de copingul centrat pe problemă sau pe emoţii. Tendinţa de a se focaliza asupra distresului, distragerea atenţiei de la gândirea asupra scopurilor cu care interferează stresorul, reducerea efortului pentru a putea face faţă situaţiei, sunt cele mai des întâlnite mecanisme de coping în cazul persoanelor cu hipercolesterolemie.
Cuvinte cheie: stres, colesterol, mecanisme de coping
ISBN 978-973-0-15757-4
Departamentul de Psihopedagogie Specială 2013