Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației - Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

Ce înseamnă să fii psihopedagog?

Înseamnă să poţi ajuta eficient copii şi tineri cu dizabilităţi prin programe de predare-învăţare şi corectiv-compensatorii, precum şi familiile acestor copii prin consiliere şi asistenţă psihopedagogică.

Specializare de tradiţie a şcolii universitare clujene, Psihopedagogia Specială este un domeniu interdisciplinar care pregăteşte specialişti în domeniul intervențiilor psihopedagogice și pentru educarea şi recuperarea persoanelor cu dizabilităţi.

 

Durata şi activităţi

Pe parcursul celor 3 ani de studiu (6 semestre) veţi descoperi domeniile psihopedagogogiei şi ştiinţelor educaţiei cu aplicaţii în psihopedagogia persoanelor cu dizabilităţi cognitive, neuromotorii, senzoriale, tulburări de limbaj, tulburări comportamentale.

Prin stagiile de practică desfăşurate în instituţii de învăţământ (grădiniţe, şcoli, cabinete şcolare şi interşcolare), clinici, ONG-uri, aveţi ocazia să vă completaţi pregătirea teoretică şi să dobândiţi competenţe procedurale.

Pregătirea dvs. va fi asigurată de un colectiv de cadre didactice, specializate în domeniul psihopedagogiei speciale, cu o vastă experienţă naţională şi internaţională.

 

Drept de liberă practică în Psihopedagogie Specială

Absolvenţii Specializării Psihopedagogie Specială, pe baza legislaţiei în vigoare, pot să obţină drept de liberă practică de la Colegiul Psihologilor din România în domeniul Psihopedagogiei Speciale.

 

 

 

 

 

Rezultatele învăţării asigurate prin programul de studii

(extras din suplimentul de diplomă)

 

Competenţe profesionale


Evaluarea și interpretarea rezultatelor evaluărilor psihopedagogice ale copiilor și adolescenților cu tulburări de dezvoltare, dizabilități, tulburări emoționale și comportamentale și cerințe educaționale speciale (CES).

Rezultate ale învățării:

  • Absolventul cunoaște terminologia de bază utilizată în evaluarea diferitelor arii ale dezvoltării pe baza teoriilor validate științific din domeniul evaluării.
  • Absolventul cunoaște scopul, utilitatea și limitele diferitelor modalități de evaluare, instrumente și probe.
  • Absolventul selectează cele mai potrivite instrumente de evaluare psihopedagogică, în raport cu tipul de dizabilitate, vârsta și scopul evaluării.
  • Absolventul aplică proceduri variate de evaluare în funcție de profilul de dezvoltare, învățare și comunicare în contextul dizabilității.
  • Absolventul selectează, adaptează și modifică în mod adecvat diferite modalități de evaluare , cunoscând limitele și impactul acestor modificări.
  • Absolventul interpretează rezultatele evaluărilor și le comunică în mod adecvat specialiștilor, dar și celorlalte părți implicate.
  • Absolventul utilizează rezultatele evaluărilor psihopedagogice în intervenții psihopedagogice.
  • Absolventul aplică rezultatele evaluării în deciziile legate de educație, intervenție, suport psihopedagogic și planuri educaționale individualizate (PEI).
  • Absolventul utilizează modalități de evaluare conform reglementărilor legale și etice, pe baza recomandărilor și a ghidurilor profesionale din domeniu.  

Realizarea de adaptări curriculare și suport psihopedagogic conform nivelului de dezvoltare, vârstei, potențialului de învățare și identității culturale a copiilor și adolescenților cu tulburări de dezvoltare, dizabilități, tulburări emoționale și comportamentale și cerințe educaționale speciale (CES). 

Rezultate ale învățării:

  • Absolventul elaborează și aplică modalitățile de adaptare, de augmentare și de modificare curriculară pe baza cunoștințelor dobândite.
  • Absolventul aplică în procesul de învățare al elevilor cu dizabilități modelul curriculumului bazat pe luarea de decizii.
  • Absolventul înțelege procesele de intervenție și de determinare a criteriilor de eligibilitate pentru adaptarea curriculară în cadrul serviciilor de educație specială și incluzivă.
  • Absolventul cunoaște și operează cu diferitele conținuturi curriculare.
  • Absolventul evaluează, selectează, adaptează și utilizează strategii instrucționale și conținuturi curriculare pe baza principiilor Designului Universal.
  • Absolventul dezvoltă și selectează conținuturi instrucționale, materiale, resurse și strategii didactice, care răspund unor factori diverși cum sunt etnia, limba, religia, genul, profilul de dezvoltare al dizabilității și factorii culturali.
  • Absolventul elaborează planuri de intervenție personalizate și programe de sprijin care să faciliteze incluziunea școlară și socială a elevilor cu CES. 

Elaborarea, aplicarea, monitorizarea și evaluarea proiectelor educaționale individualizate (PEI), proiectelor de intervenție personalizată (PIP) și planurilor de terapie a limbajului pentru copii, adolescenți cu tulburări de dezvoltare, dizabilități, tulburări emoționale și comportamentale și cerințe educaționale speciale (CES).

Rezultate ale învățării:

  • Absolventul deține un ansamblu funcțional de cunoștințe privind obiectivele individuale de învățare, metodele și tehnicile didactice, compensatorii și reabilitative și materiale curriculare, precum și tehnicile de management al comportamentului.
  • Absolventul selectează și analizează critic o gamă variată de proiecte de intervenție personalizate (PIP), proiecte educaționale individualizate (PEI) și planurilor de terapie a limbajului din practica consacrată din literatura națională și internațională, ca parte componentă a unui curriculum funcțional.
  • Absolventul aplică și adaptează tehnici de modificare a metodelor instrucționale și a materialelor, în funcție de stilurile de învățare și nevoile elevilor/adulților cu dizabilități.
  • Absolventul utilizează rezultatele evaluărilor în vederea realizării, monitorizării și modificării modalităților de instruire cu scopul optimizării procesului de învățare a copiilor / elevilor / adulților cu dizabilități.
  • Absolventul selectează, prioritizează și dozează adecvat obiectivele educaționale și de intervenție, în raport cu evaluarea realizată.
  • Absolventul creează medii de învățare bazate pe proiecte de intervenție personalizate (PIP), proiecte educaționale individualizate (PEI) și/sau planuri de terapie a limbajului, care să dezvolte participarea activă, independența, autonomia,  autodeterminarea. și incluziunea
  • Absolventul formulează criterii de monitorizare și evaluare a progresului elevilor pe baza ghidurilor de bune practici profesionale și elaborează proiecte de intervenție personalizate (PIP), proiecte educaționale individualizate (PEI) și/sau planuri de terapie a limbajului și comunicării.
  • Absolventul va folosi rezultatele evaluării pentru a revizui planurile/proiectele individualizate / personalizate.

Proiectarea și realizarea de activități de consiliere psihopedagogică, învățare itinerantă și suport psihopedagogic pentru copii, adolescenți cu tulburări de dezvoltare, dizabilități, tulburări emoționale și comportamentale, cerințe educaționale speciale (CES) și familiile acestora.

Rezultate ale învățării:

  • Absolventul cunoaște principalele modele și teorii din cadrul diverselor paradigme privind consilierea psihopedagogică a copiilor cu dizabilități și a familiilor acestora.
  • Absolventul realizează activități de sprijin și învățare itinerantă, prin aplicarea principalelor teorii și ghiduri de bune practici bazate pe dovezi științifice.  
  • Absolventul elaborează programe de învățare itinerantă și de suport psihopedagogic pentru copiii/elevii cu CES, integrați în învățământul de masă sau pentru elevii imobilizați la domiciliu sau aflați în medii spitalicești.
  • Absolventul planifică, evaluează și implementează programe care facilitează participarea socială a persoanelor cu dizabilități în familie, școală, loc de muncă și activități ale comunității.
  • Absolventul elaborează, aplică și monitorizează proiecte de consiliere psihopedagogică pentru copiii cu dizabilități și familiile acestora;
  • Absolventul oferă consultanță de specialitate familiilor, cadrelor didactice, altor specialiști, personalului administrativ, liderilor comunitari privind dificultățile specifice persoanelor cu dizabilități.
  • Absolventul cunoaște și implementează modele de parteneriat la clasă.
  • Absolventul cunoaște și implementează cele mai adecvate forme de desfășurare a activităților educaționale și terapeutice- recuperatorii.

Utilizarea tehnologiilor assistive și de acces în programele de învățare și intervenție psihopedagogică pentru copii, adolescenți cu tulburări de dezvoltare, dizabilități, tulburări emoționale și comportamentale și cerințe educaționale speciale (CES).

Rezultate ale învățării:

  • Absolventul deține cunoștințe privind principalele tehnologii assistive și de acces, produse, servicii și resurse care să facilitează mediul de dezvoltare al copiilor mici, mediul de învățare al elevilor și mediile profesionale ale adulților cu nevoi speciale, precum și procesul de incluziune al acestora.
  • Absolventul aplică principiile designului universal (UD) și principiile designului în învățare (UDL), în vederea facilitării accesului copiilor cu dizabilități la curriculum adaptat și la activitățile educaționale și de viață cotidiană.
  • Absolventul realizează în echipe multidisciplinare evaluarea funcțională a accesibilității mediului pentru persoanele cu dizabilități și a nevoilor de utilizare a tehnologiilor de acces.
  • Absolventul identifică, selectează și implementează sisteme și mijloace de comunicare augmentativă sau alternativă (limbaj mimico-gestual, Braille, aplicații alternative și augmentative) pentru copiii și elevii cu dizabilități și cerințe educaționale speciale.
  • Absolventul deține cunoștințe în implementarea și utilizarea tehnologiilor de acces în proiecte de intervenție personalizate (PIP), proiecte educaționale individualizate (PEI) și/sau planuri de terapie a limbajului.
  • Absolventul elaborează, aplică și monitorizează strategii de integrare pe piața forței de muncă pentru adulții cu dizabilități.

 

Competenţe transversale


Aplicarea normelor etice în cercetările acțiune cu persoane cu dizabilități, precum și în activitățile de evaluare, adaptare curriculară și consiliere psihopedagogică.

Rezultate ale învățării:

  • Absolventul cunoaște normele competențele și treptele profesionale privind dreptul de liberă practică în psihopedagogia specială.
  • Absolventul își desfășoară activitatea în concordanță cu ghidurile de bune practici și codurile etice și de deontologie profesională.
  • Absolventul execută în mod responsabil sarcinile profesionale în condiții de autonomie profesională și asistență calificată.
  • Absolventul elaborează protocoale de consimțământ informal privind efectuarea de studii și cercetării în domeniul dizabilității.
  • Absolventul cunoaște și aplică intervenții psihopedagogice bazate pe dovezii științifice.
  • Absolventul deține abilități de comunicare profesională a rezultatelor evaluărilor psihopedagogice, a intervențiilor și a studiilor și cercetărilor realizate în acest domeniu. 

Planificarea și implementarea activităților din cadrul echipei multi-disciplinare pe baza criteriilor relevante conferite de rolul psihopedagogului în echipa multi–disciplinară.

Rezultate ale învățării:

  • Absolventul cunoaște tehnici de lucru eficiente.
  • Absolventul deține abilități de a comunica în mod clar rezultatele evaluărilor și intervențiilor psihopedagogice din cadrul echipei multidisciplinare.
  • Absolventul deține abilități de management a cazurilor bazat pe reguli clare, responsabilitate reciprocă și respectul pentru fiecare membru al echipei.
  • Absolventul deține tehnici de management al conflictelor în cadrul muncii în echipă. 
  • Absolventul realizează un plan de servicii personalizate în funcție de intensitatea nevoii de suport și asistență psihopedagogică.
  • Absolventul prezintă abilități de colaborare, cooperare și luarea deciziilor.

Utilizarea platformelor de e-learning, a învățării de tip blended learning și a bazelor de date internaționale pentru dezvoltarea personală și profesională.

Rezultate ale învățării:

  • Absolventul deține cunoștințe privind principalele platforme de e-learning.
  • Absolventul deține abilități de identificare și analiză critică a punctelor tari, a oportunităților de învățare și aplicație, precum și a limitelor desfășurării activităților didactice pe platforme de e-learning
  • Absolventul știe să aleagă și să utilizeze platformele de e-learning pe baza unor criterii relevante de funcționalitate, fiabilitate, uzabilitate și accesibilitate.
  • Absolventul poate utiliza baze de date internaționale în formarea competențelor profesionale și transversale.
  • Absolventul deține competențe digitale care îi permit învățarea de tip blended learning.
  • Absolventul are abilități de integrare a tehnicilor de învățare e-learning/m-learning în procesul de dezvoltare a carierei și a competențelor antreprenoriale.

 

Absolvenţii specializării Psihopedagogie specială, ca psihopedagogi, logopezi, consilieri şcolari au un larg evantai de posibilităţi pentru a fi încadraţi în:

  • instituţii vizând evaluarea funcţională, recuperarea, reabilitarea şi educaţia persoanelor cu dizabilităţi în sistemul de învăţământ românesc, respectiv în şcoli speciale, centre de resurse şi şcoli inclusive,

  • centre logopedice interşcolare, cabinete logopedice din sistemul de învăţământ şi sistemul sanitar,

  • instituţii aparţinând Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Egalităţii de şanse, Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Handicap, Ministerului Sănătăţii şi Familiei, organizaţiilor nonguvernamentale privind persoanele cu dizabilităţi, precum şi în instituţii private (cabinete de recuperare, grădiniţe, şcoli etc),

  • cabinete private cu drept de liberă practică în psihopedagogie specială.

 

 

 

 

TEMATICA PENTRU EXAMENUL SCRIS VIZÂND CUNOŞTINŢELE FUNDAMENTALE ŞI DE SPECIALITATE PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ 

 

SESIUNEA IULIE 2024

 

1. Particularităţi ale dezvoltării fizice, cognitive şi socio-emoţionale la vârstele: antepreşcolară, preşcolară, şcolară mică, şcolară mare.
2. Evaluarea psihopedagogică la o categorie de copii cu dizabilităţi: etape, caracteristici şi instrumente utilizate.
3. Programe de intervenţie timpurie (domeniu psihomotor, cognitiv, comunicare şi limbaj).
4. Specificul proiectării activităţilor de predare-învăţare la copiii cu dizabilităţi.
5. Planul de intervenţie personalizată (P.I.P.) la diferite categorii de dizabilităţi.
6. Prevenirea şi terapia tulburărilor de pronunţie, vorbire şi limbaj.
7. Prevenire şi intervenţie psihopedagogică la copiii cu dificultăţi de învăţare.
8. Elemente de consiliere ale familiilor copiilor cu dizabilităţi.

 

BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ

 

PSIHOLOGIA DEZVOLTĂRII ÎN CONTEXTUL DIZABILITĂŢII

  • Costea-Bărluțiu, C. (Coordonator și editor)(2016). Abordarea psiho-socială a dizabilității. Modele de evaluare și intervenție. Presa Universitară Clujeană: Cluj-Napoca. disponibil online la http://psihoped.psiedu.ubbcluj.ro/resurse/2016%20C-Costea-Barlutiu%20-%20coordonator-editor.pdf 
  • Feldman, D.R., Wendkos Olds, S., Papalia, E. D. (2010). Dezvoltarea umană, Editura Trei, București.
  • Gherguţ, A., (2007). Sinteze de Psihopedagogie Specială. Ghid pentru concursuri și obținerea gradelor didactice. Editura Polirom, Iaşi.
  • Munteanu, A. (2006).  Psihologia dezvoltării umane, Editura Polirom, Iași
  • Preda, V. (2012). Introducere in psihologia dezvoltarii (suport de curs), Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Departamentul de Psihopedagogie speciala.
  • Roșan, A. (coordonator)(2015). Psihopedagogia specială. Modele de evaluare și intervenție. Editura Polirom: Iași.
  • Schaffer, R.H. (2007). Introducere in psihologia copilului. Editura ASCR, Cluj.

 

PSIHOPEDAGOGIA PERSOANELOR CU DIZABILITATE INTELECTUALĂ
  • Brock, M. & Hatton, D. (2010). Distinguishing features of autism in boys with fragile X syndrome. Journal of Intellectual Disability Research, 54 (10), 894–905.  jir_1315
  • Cornish, K., Sudhalter V., Turk, J. (2004). Attention and language in fragile X. Mental retardation and developmental disabilities research review, 10, 11-16.
  • ykens, E. M. şi colab. (2002). Maladaptive behaviour in children and adolescents with Down’s syndrome. Journal of Intellectual Disability Research, 46 (6), 484-492.
  • Intellectual Disability: Definition, Classification, and Systems of Support, AAIDD, 11th Edition, 2010. American Association on Intellectual and Developmental Disabilities – AAIDD,  http://www.aamr.org/
  • Laws, G., & Bishop, D.V.M. (2004). Verbal deficits in Down’s syndrome and specific language impairment: a comparison. INT. J. LANG. COMM. DIS. 39 (4), 423–451
  • Menghini, D.,  Addona, F., Costanzo, F.  &Vicari, S (2010). Executive functions in individuals with Williams syndrome. Journal of Intellectual Disability Research, 54 (5), 418–432.
  • Runceanu, L. E. (2004) Profiluri neurocomportamentale în deficienţele de intelect asociate unor sindroame genetice. Cogniţie, creier, comportament, 3-4, 483-497.
  • Whittington, J.  & Holland, T.(2011). Recognition of emotion in facial expression by people with Prader–Willi syndrome. Journal of Intellectual Disability Research, 54 (1), 75-84.

 

PSIHOPEDAGOGIA COPIILOR CU DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE
  •  Ariel, A. (1992), Education of Children and Adolescents with Learning Disabilities, California State University, SUA.
  • Asociaţia Reninco România (1999) Ghid de predare-învăţare pentru copiii cu cerinţe educative speciale, Bucureşti.
  • David, C. și Roșan, A. (2019). Intervenții psihopedagogice în tulburările specifice de învățare. Editura Polirom: Iași. 
  • David, C. și Roșan, A. (2017). Repere diagnostice bazate pe dovezi științifice în tulburările specifice de învățare. Editura Argonaut & Limes: Cluj-Napoca.
  • Bender, N. William (1993), Learning Disabilities: Best Practice for Professionals, Reed Publishing Inc., SUA. Doyle, J. (1996), Dyslexia an introductory guide, London, Whurr publishers Ltd..
  • Gavril, L. (2019). Dislexia. Simptome, cauze, intervenție. Editura Test Central: București.
  • Grégoire, J., Piérart, B. (1994), Evaluer les troubles de la lecture, DeBoeck-Wesmael, Bruxelles, p. 33-51, 105-127, 225-249.
  • Hallahan, D.P., Kaufmann, J.M. (1997) Exceptional Learners, Allyn & bacon, Massachusetts, p. 160-208.
  • Harris, I., Sipay, E. (1980), How to increase reading ability, New York, Lougman Inc.
  • Lerner, J., (1989), Learning Disabilities. Theories, Diagnosis and Teaching Strategies, Fifth Edition, Houghton Mifflin, SUA.
  • Mercer & Mercer (1985), Teaching Students with Learning Problems, Toronto, Charles E. Merrill Publishing Company.
  • Ungureanu, D. (1998), Copiii cu dificultăţi de învăţare, E.D.P., Bucureşti.

 

PSIHOPEDAGOGIA PERSOANELOR CU DEFICIENȚE VIZUALE
  • Mason, H., & McCall, S. (Eds.). (1997). Visual impairment. Access to education for children and young people, London: David Fulton Publishers.
  • Pădure, M. (2014). Stiluri de învățare și tehnologii de acces în contextul deficiențelor de vedere. Presa Universitară Clujeană: Cluj-Napoca.
  • Preda, V. coord. (1999). Intervenţia precoce în educarea copiilor deficienţi vizuali. Cluj Napoca: Presa Universitară Clujeană.
  • Preda, V., Cziker, R. (2004), Explorarea tactil- kinestezică în perceperea obiectelor, a imaginilor tactile şi în lectura Braille, Cluj Napoca, Presa Universitară Clujeană.

 

PSIHOPEDAGOGIA PERSOANELOR CU DEFICIENȚE MULTIPLE
  •  Aitken, S., Buultjens, M. (2007), Procesul de predare – învăţare la copiii cu surdocecitate, Buureşti, Editura Semne
  • McInnes,J.M. şi Treffry, J.A. (2001), Copilul cu surdocecitate-Ghid de dezvoltare, Editura Semne, Bucureşti
  • Sacks, S.Z. R.K. Silberman, R.K. (Eds.) (2002), Educating students who have visual impairments with other disabilities,  2nd Ed., Paul H. Brooks Publishing Co., Baltimore

 

PSIHOPEDAGOGIA PERSOANELOR CU DEFICIENȚE DE AUZ
  •  Anca, M.D. (2007). Psihologia deficienţilor de auz. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.
  • Benoît, V. (2000). Psychologie de la surdite, DeBock, Universite.
  • Cucoş, C. (2007).  Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi.
  • Pufan, C. (1982). Probleme de surdo-psihologie. Bucureşti, Editura Didactică Pedagogică.
  • Schow, R.L.; Nerbonne, M.A. (2007). Introduction to audiologic rehabilitation, Pearson Education, Boston.
  • Verza, E.; Verza, F.E. (2011). Tratat de psihopedagogie specială, Editura Universităţii Bucureşti.

 

PSIHOPEDAGOGIA PERSOANELOR CU TULBURĂRI DE LIMBAJ
  • Anca, M.D. (2007). Logopedie. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.
  • Anca, M.D.; Haţegan, C. (2008). Terapia limbajului-o abordare interdisciplinară, Presa Universitară Clujeană.
  • Bodea-Hațegan, C. (2016). Logopedia. Terapia tulburarilor de limbaj. Editura Trei: București. 
  • Paul, R. (2007). Language Disorders from infancy through adolescence, Mosby Elsevier.
  • Raduly, Z. (2010). Ghid pentru studenţii dislexici, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
  • Rondal, J.A.,Seron X. (sous la direction) (2000). Trouble du langage. Ed.:Pierre Mardaga, Hayen.
  • Vrăsmaş, E., Stănică, C. (1997). Terapia tulburărilor de limbaj – intervenţii logopedice, Editura Didactică Pedagogică, Bucureşti.

 

DIDACTICA PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE
  • Bateman, B. D., Herr, C. H. (2006). Writing measurable IEP goals and objectives. Wisconsin: IEP Resources.
  • Broderick, A., Mehta-Parekh, H., Kim Reid, D. (2005). Differentiating instruction for disabled students in inclusive  classrooms. Theory into practice, 44(3), 194–202.
  • Gherguţ, A. (2001). Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii de educaţie integrată, Iaşi: Editura Polirom.
  • Gherguţ, A. (2006). Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie (ediţia a II-a revăzută şi adăugită). Iaşi: Editura Polirom.
  • Haager, D., & Klingner, J. (2005). Differentiating instruction in inclusive classrooms. The special educator’s guide. Boston: Pearson.
  • Lewis, R.B., & Doorlag, D.H. (2006). Teaching special students in general education classrooms (7th ed.). Upper Saddle River: Pearson, Merrill Prentice Hall.
  • Mastropieri, M. A., & Scruggs, T. E. (2004). The inclusive classroom. Strategies for effective instruction (2nd ed.). Upper Saddle River: Pearson, Merrill Prentice Hall.
  • Olson, L. J, & Platt, J. M. (1996). Teaching children and adolescents with special needs. 2nd Edition. New Jersey: Merrill.
  • Roşan, A., Marcu, S. (coord.) (2007). Învăţăm împreună – repere metodologice în educaţia incluzivă , Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca
  • Salend, S. J. (2005). Creating inclusive classrooms. Effective and reflective practices for all students (5th ed.). Upper Saddle River: Pearson, Merrill Prentice Hall.
  • Vrăsmaş, T. (2001). Învăţământul integrat şi/sau incluziv. Bucureşti: Editura Aramis
  • Waldron, K. (1996). Introduction to a special education. The inclusive classroom. New York: Delmar Publishers.

 

CONSILIEREA PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI
  • Gillon, E. (2007). Facilitating a Process of Change, în Person-Centred Counselling Psychology. An Introduction, SAGE Publications, Los Angeles, p. 67-87;
  • Grey, R. (2010). Stages of Loss, în Bereavement, Loss and Learning Disabilities. A Guide for Professionals and Carers, Jessica Kingsley Publishers, London, p. 37-47;
  • Grey, R. (2010). Working with Families, în Bereavement, Loss and Learning Disabilities. A Guide for Professionals and Carers, Jessica Kingsley Publishers, London;
  • Hanson, M.J. (2003). Twenty-Five Years After Early Intervention: A Follow-Up of Children With Down Syndrome and Their Families, în Infants and Young Children, 16(4), p. 354-365;
  • Luterman, D. (2004). Counseling Families of Children with Hearing Loss and Special Needs, în The Volta Review, 104(4), p. 215-220;
  • Moulton Milo, E., (2002): The Death of Child With a Development Disability, în  Neymeier, R.A. (Ed.), Meaning Reconstruction and the Experience of Loss, American Psychological Association, Washington, DC;
  • Plimley, L., Bowen, M., Morgan, H. (2007). Family relationships, în Autistic Spectrum Disorders in the Early Years, Paul Chapman Publishing, London, p. 14-19;
  • Rogers, C. R. (2008): Cum pot să ajut? în A deveni o persoană, Ed. Trei, Bucureşti, p. 69-122.

 

Suporturi de curs recomandate
  • Cursurile de psihopedagogia tulburărilor intelectuale si didactica psihopedagogiei speciale
  • Cursurile de psihopedagogia deficienţilor de auz şi metodica recuperării deficienţilor de auz
  • Cursurile de psihopedagogia deficienţilor de vedere şi metodica recuperării deficienţilor de vedere
  • Cursurile de logopedie şi tehnici speciale de terapia limbajului
 
NOTĂ:  În afară de bibliografia recomandată puteţi consulta suportul de curs al fiecărei discipline incluse în evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate.
 
 
 
 
 

STUDENȚI

DEPARTAMENT

FORME DE ÎNVĂȚÂMÂNT

ADMITERE 2024