ADAPT: program de evaluare a dislexiei la adult prin intermediul tehnologiei

Proiect finanțat de UEFISCDI PN-IV- Program Cooperare europeană și internațională

 

Date despre proiect: Cod proiect: PN-IV-P8-8.3-PM-RO-BE-2024-0021

Nr. contract 13BMBE

Durata proiectului: 12 de luni (01.2025 – 12.2025)

Echipa proiectului: Director de proiect: Conf. univ. dr. Carmen David

Membrii echipei: Conf. univ. dr. Teodor Ștefănuț, Conf. univ. dr. abil. Cristina Costescu, Prof. univ. dr. Adrian Roșan

 

Primul obiectiv este compararea simptomelor de citire-scriere și a profilului cognitiv al adulților dislexici în limbile franceză și română, ambele limbi aparținând aceleiași familii. Pentru atingerea primului obiectiv, prima activitate a constat în selecția sarcinilor de evaluare relevante pentru adulții dislexici români. Coroborând rezultatele obținute în etapa de documentare cu propunerea realizată de partenerii belgieni sub forma unei baterii, care să poată surprinde dificultățile întâmpinate de adulții dislexici, la nivel cognitiv și la nivel comportamental, în performanța la citit- scris, am convenit asupra următoarei componențe:

• Citire: Citire de cuvinte și non-cuvinte (după Poncelet, 1999); Proba Lobrot 3 (decodare și comprehensiune) (Denis, Gradelet, Piailloux & Poncelet)
• Scriere:Dictare de cuvinte (Martinez Perez & Poncelet, 2009) ; Sarcină de decizie lexicală (Schijns & Poncelet, 2002)
• Sarcini cognitive: Identificare foneme (conștiință fonologică) (Counet & Poncelet, 2003, adaptare după de Manis, Seidenberg, Doi, McBraide-Chang et Peterson, 1996) ; Eliminare foneme (conștiință fonologică) (Habran & Poncelet, 2022); Numire rapidă automatizată (Denkla & Rudel, 1974); Repetare a silabelor complexe (memorie fonologică) (Poncelet & Van der Linden, 2003 ; adaptare David & Chindriș, 2017)

 

A doua activitate a constat în adaptarea și dezvoltarea sarcinilor pentru limba română. Descriem în continuare sarcinile și adaptările realizate: 

• Citire de cuvinte și pseudocuvinte (Poncelet, 1999) oferă liste de cuvinte izolate, care diferă pe criteriul regularității ortografice, lungimii, frecvenței.
• Decizie lexicală în scris (Schijns & Poncelet (2002) cuprinde liste de cuvinte și pseudocuvinte amestecate. Sarcina este de a decide dacă este cuvânt sau pseudocuvânt.

Sarcina Lobrot 3 (adaptare după Denis, Gradelet, Piailloux & Poncelet) constă în 40 de propoziții lacunare, cu lacuna la final. Sarcina este de a completa lacuna cu una din cele 4 variante oferite. Variantele sunt selectate astfel : răspunsul țintă, distractor fonologic, distractor ortografic și distractor semantic.

Dictare de cuvinte (60 de cuvinte) (adaptat după Martinez Perez & Poncelet, 2009) este, de asemenea, adaptată sub aspect lingvistic. Au fost concepute 3 liste de cuvinte care sunt categorizate pe criteriul frecvenței.

Identificarea fonemului (adaptat după Counet & Poncelet, 2003) aflat înainte sau după un fonem indicat. Pentru această sarcină s-a optat pentru structuril de tipul CVC-CVC cu frecvența fonotactică adecvată limbii române și care să permită secventarea în felul acesta. Astfel, din acest motiv, a doua silabă are a doua consoană mereu fie r, fie l.

Memoria fonologică este o probă dezvoltată anterior de către David C. și Chindriș, D. după Poncelet & Van der Linden (2003). A fost ușor modificată. Au fost păstrate structurile silabice complexe indicate, dar au fost selectate silabe cu frevența fonotactică adecvată și care să nu reprezinte cuvinte de sine stătător.

 

A treia activitate a constat în derularea unui prim studiu pilot în scopul identificării problemelor structurale, nivelului dificultății, înțelegerii instrucțiunilor, aprecierii duratelor de administrare pentru a informa rafinarea sarcinilor de evaluare selectate pentru limba română. Pentru aceasta, au fost testați, după obținerea consimțământului informat, studenți și masteranzi, cu vârste cuprinse între 18-24 de ani, cu toate sarcinile adaptate. Li s-a solicitat, de asemenea, feedback verbal în legătură cu experiența de testare, dificultatea subiectivă a sarcinilor. A fost colectat un număr de 9 seturi de date, inclusiv unul provenind de la o persoană cu diagnostic formal de dislexie.Rezultatele colectate pe cei nouă participanți susțin fezabilitatea majorității sarcinilor și sensibilitatea lor la variabilele vizate.

 

Cea de-a patra activitate a fost realizarea design-ul studiului comparativ în ceea ce privește compararea simptomelor de citire-scriere și a profilului cognitiv. Ne-am propus să colectăm date provenind de la 30 de adulți cu dificultăți de citire din România și Belgia (Valonia) cu 30 de adulți (cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani) fără dificultăți de citire. Acesta se află în prezent în curs de derulare. Astfel, au fost stabilite sarcini cu un nivel similar de dificultate. Studiul comparativ este în etapa inițială. În prezent se derulează studiul pilot pentru rafinarea sarcinilor de evaluare selectate pentru limba română. Datele provenind de la adulții cu dislexie și fără dislexie din Belgia au fost colectate.

 

Al doilea obiectiv este dezvoltarea unui prototip de baterie computerizată adecvată pentru diagnosticarea dislexiei la adulți în limbile română și franceză, pe baza sarcinilor standardizate actuale.  În urma analizei testelor din bateria propusă de partenerii belgieni, pentru prima etapă au fost selectate spre digitalizare, de comun acord, 4 sarcini, care în prezent sunt finalizate în proporție de 90 - 95% fiecare.

L3 de Lobrot adapté (sarcina Lobrot adaptată)  (Denis, Gradelet, Piailloux & Poncelet) prezintă în versiunea computerizată același conținut ca și în varianta clasică: propozițiile lacunare, opțiunile de completare, succesiunea elementelor. În versiunea computerizată însă, utilizatorul poate susține testul în mod independent, fără implicarea terapeutului, fiind ghidat de către aplicație. La finalizarea testului, scorul obținut de fiecare utilizator este calculat în mod automat, dar nu este afișat. Răspunsurile selectate de utilizator, împreună cu timpul de răspuns, sunt salvate în baza de date, fiind ulterior disponibile pentru o evaluare amănunțită realizată de către terapeut.

Lecture de mots et de non-mots (Citire de cuvinte și non-cuvinte)  (Poncelet, 1999)a fost digitalizat folosind același conținut ca și în versiunea clasică: aceleași cuvinte, grupate identic și prezentate în aceeași ordine. În versiunea computerizată, între seturile de cuvinte sunt folosite elemente de separare: un sunet și un patrat negru, afișat pentru 200 de milisecunde. Pentru a nu întrerupe desfășurarea testului, elementele citite corect sau incorect sunt macate de către terapeut pe o fișă separată (e.g. listată pe hârtie) care este apoi digitalizată la finalul testului. În urma introducerii răspunsurilor corecte/incorecte, aplicația poate calcula în mod automat scorul obținut.

Identification du phonème avant/après (Identificare foneme înainte/ după) folosește în versiunea computerizată același conținut ca și în versiunea clasică: elementele utilizate, cerințele de identificare a fonemelor. În versiunea digitală a testului, cerințele sunt înregistrate (nu mai sunt verbalizate de către terapeut), ceea ce permite utilizatorului să asculte cerința și crește autonomia acestuia în susținerea testului. Răspunsul la fiecare solicitare este însă unul verbal, ceea ce implică aceleași condiționări și stilului de interacțiune ca și în cazul testului analizat anterior (citire de cuvinte și non-cuvinte) în ceea ce privește: marcarea răspunsurilor corecte/incorecte, evaluarea automată sau aplicarea unor noi metode de distribuire.

Suppression phonémique (Eliminare fonemică) a fost digitalizat folosind conținutul versiunii clasice a testului: aceleași cuvinte și cerințe identice. Implementarea a urmat același tipar ca și în cazul testului identificare foneme înainte/ după, datorită similitudinilor de interacțiune între cele două teste: interacțiune prin solicitări și răspunsuri verbale. Soluția software obținută este o aplicație desktop, care poate fi rulată nativ atât pe sistemele Windows cât și pe Macintosh. 

Obiectivul 3 prevăzut în cererea de finanțare, a fost eliminat la redimensionare, ca urmare a constrângerilor de timp. Acesta viza validarea, lucru care nu ar fi fost posibil în timpul prevăzut de la contractare.

 

Articole în pregătire:

• Dezvoltarea și adaptarea cultural- lingvistică pentru limba română a testelor de citire din bateria computerizată ADAPT Autori : David, C., Costescu, C., Roșan, A.,  Poncelet, M., Gillet, S., Pieteres, C., Roșan, A. , Ștefănuț, T.
• Reading–Writing Symptoms and Cognitive Profiles in Adult Dyslexia: A Romanian–Belgian Comparison; Authors: David, C., Poncelet, M., Costescu, C., Gillet, S., Pieteres, C., Roșan, A.

 

Conferințe/Congrese:

• Simpozionul național „Urme vii… spre școala românească de mâine”, ediția a VIII-a, Educația în pas cu viitorul: tehnologii și inovație la clasă. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Specializarea Psihopedagogie Specială (UBB), Baciu, Cluj, octombrie 2025, cu prezentarea orală: „Intervenții remediale și compensatorii în dificultățile de citire”; autori: Conf. univ. dr. Carmen David, Prof. univ. dr. Adrian Roșan, Conf. univ. dr. Cristina Costescu
• Conferința națională “Echitate și progres în mediile academice incluzive”, 3 decembrie 2025, cu prezentarea orală: “ADAPT: program de evaluare a dislexiei la adult”

 

Impactul estimat al rezultatelor obţinute, cu sublinierea celui mai semnificativ rezultat obţinut: 

Rezultatele acestui studiu au un impact semnificativ atât la nivel științific, cât și aplicativ. Cea mai importantă contribuție o reprezintă adaptarea și dezvoltarea celor șase teste care vor constitui prima baterie românească standardizată pentru evaluarea dislexiei la adult, realizată într-o formă adecvată particularităților limbii române. Această baterie acoperă domenii esențiale ale procesării limbajului scris și oferă specialiștilor un instrument, necesar și până acum inexistent în practica românească. De asemenea, comparația dintre adulții cu dislexie din România și Belgia permite identificarea profilului cognitiv și a patternurilor specifice de dificultăți în cele două contexte lingvistice și culturale. Aceste date vor contribui la o mai bună înțelegere a modului în care dislexia se manifestă la vârsta adultă și la modul în care atât particularitățile limbii, cât și mediul educațional pot influența profilul cititorului cu dislexie.

---